3,5 miliarde de euro, veniturile din privatizări, ar fi noul buffer al României în caz de probleme la rambursarea împrumuturilor externe

Ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici a aruncat în piaţă ideea creării unui buffer de excepţie pentru acoperirea costurilor cu datoria externă, printr-o ordonanţă de urgenţă. O astfel de OUG ar permite României un buffer suplimentar de circa 3,5 miliarde de euro, cam cât un împrumut la FMI. Practic, prin legea care ar permite utilizarea acestor bani pentru datoria externă, România ar putea sta patru luni fără să rostogolească datoria externă la costuri care pot deveni uneori prea mari.
Gabriela Ţinteanu - lun, 13 aug. 2018, 18:33
3,5 miliarde de euro, veniturile din privatizări, ar fi noul buffer al României în caz de probleme la rambursarea împrumuturilor externe

Dacă din diverse motive nu există bani pentru pensii sau salariile bugetarilor, iar condiţiile de împrumut de pe piaţa internă şi internaţională au devenit brusc nefavorabile, Ministerul Finanţelor ar putea apela la un fond de rezervă. Cam asta este pe scurt ideea creării unei viitoare ordonanţe de urgenţă care să permită ca banii obţinuţi din  privatizari să fie folosiţi pentru finanţarea datoriei publice.

Până acum patru ani schimbarea destinaţiei banilor în acest fel era perfect legală. Acum trebuie doar actualizată legislaţia. Singura problemă care se pune, este: de ce are nevoie România de bani? Potrivit unor surse oficiale din Ministerul de Finanţe, fondul de privatizare mai deţine circa 3,5 miliarde de euro (mai mult sau mai puţin cei 150 de milioane de euro promişi ca împrumut Republicii Moldova). O legislaţie care să permită utilizarea acestor bani pentru acoperirea unor costuri ale datoriei publice nu ar face altceva decât să creeeze un tampon între rostogolirea datoriei externe a României şi noile costuri impuse de piaţă. Problema este că dobânzile sunt în creştere!

Sursele ECONOMICA.NET spun că apariţia unei astfel de ordonanţe este de fapt un instrument opţional în gestionarea datorieie publilce externe. Potrivit analiştilor economici din piaţă, o astfel de ordonanţă ne-ar permite să stăm liniştiţi, în caz de default, pentru circa patru luni. Banii din privatizări acoperă patru luni de datorie externă a României!

„Veniturile din privatizare se reîntregesc cu sumele utilizate potrivit prezentului articol din bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale de la o poziție distinctă de cheltuieli din cadrul titlul 81 „Rambursări de credite”. Cu sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între creditele bugetare majorate potrivit alin. (2) și plățile efectuate din acestea, se reconstituie veniturile din privatizare”, prevede proiectul de OUG.
 
Articolul 5 din OUG nr. 64/2007 privind datoria publică stipulează că rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligație a statului necondiționată și irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente finanțărilor rambursabile angajate sau garantate și că în vederea plății serviciului datoriei publice guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli.
 
În același cadru este prevăzut că cheltuielile privind serviciile prestate de agențiile de rating pentru evaluarea riscului de țară, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului și alte cheltuieli legate de angajarea finanțărilor rambursabile în numele și contul statului vor fi plătite din bugetul de stat și/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz. Veniturile din privatizări sunt ținute în conturi în lei și în valută. Cele în valută fac parte din așa-numitul „buffer” al Ministerului Finanțelor Publice, în sumă totală de câteva miliarde de euro, rezerva valutară înființată la recomandarea FMI în perioada de criză, care permite statului să refuze în situații volatile de piață să plătească dobânzi mari la împrumuturi.
 
Legea privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, adoptată de Parlament în iunie, prevede că acesta va fi capitalizat cu 9 miliarde de lei din această sursă, MFP opunându-se inițial acestei măsuri.

Te-ar mai putea interesa și
Ministrul Apărării invită autoritățile ruse să „vină să-şi ia seria componentelor” dronei de la Galați
Ministrul Apărării invită autoritățile ruse să „vină să-şi ia seria componentelor” dronei de la Galați
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, îi invită pe ruşi să vină să vadă seria componentelor de la drona care s-a prăbuşit în Galaţi, dacă dinspre Federaţia Rusă continuă "narativul"......
Secretul din pivnițele lui Stalin. Guvernul Georgiei vinde mii de sticle de vin
Secretul din pivnițele lui Stalin. Guvernul Georgiei vinde mii de sticle de vin
Pânze de păianjen dese atârnă din tavan în lumina slabă, iar un miros dulce, cu note puternice de mosc, plutește în ...
Iranul s-a angajat să nu dezvolte arme nucleare, susține Donald Trump
Iranul s-a angajat să nu dezvolte arme nucleare, susține Donald Trump
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul s-a angajat să nu dezvolte arme nucleare, unul dintre principalele ...
Ministerul Apărării Naţionale: Toate detaliile despre drona de la Galați
Ministerul Apărării Naţionale: Toate detaliile despre drona de la Galați
După ce președintele României, Nicușor, Dan, a anunțat că, în baza cercetării tehnice, drona prăbușită pe un bloc ...