Doar o treime din petrolul consumat de rafinăriile din România mai este este scos din ţară

România mare are doar trei rafinării mari, dar declinul producţiei interne de petrol mai asigură aprovizionarea din ţară pentru doar 31% din necesarul lor de ţiţei. Restul vine din import, în special din Kazahstan şi Rusia.
Mihai Nicuţ - J, 16 aug. 2018, 18:43
Doar o treime din petrolul consumat de rafinăriile din România mai este este scos din ţară

În ciuda scăderii treptate a capacităţii de rafinare, producţia de ţiţei din România nu mai asigură nici măcar o treime din necesarul rafinăriilor româneşti care au mai rămas în funcţiune, potrivit datelor OMV Petrom, cel mai mare distribuitor de carburanţi din ţară, companie care operează şi cea de-a doua rafinărie ca mărime din România.

În 2017, producţia de petrol a României, generată doar de OMV Pretrom, singura companie din România care extrage ţiţei din ţară, a asigurat doar 31% din consumul celor trei rafinării care au mai rămas în funcţiune în ţară. Restul de 69% a fost ţiţei importat. Petromidia (operată de Rompetrol-KazMunaiGas), Petrobrazi (operată de Petrom) şi Petrotel (operată de Lukoil) au o capacitate totală de rafinare de circa 12 milioane de tone de ţiţei pe an.

În cifre absolute, în 2017, cele trei rafinării au procesat în total 11,2 milioane de tone de petrol. Din această cantitate, 7,8 milioane de tone au provenit din import.

Citeşte şi:

Noua lovitură a statului la adresa Petrom. Compania va plăti redevenţa pentru ţiţeiul extras din România în funcţie de preţul petrolului de la Londra

Producţia de petrol a României scade continuu. Acum zece ani, în 2007, producţia de hidrocarburi a Petrom (ţiţei, gaze şi condensat) era de 193.000 de barili pe zi. În acei ani, planul Petrom era de a stabiliza producţia la nivelul a 200.000 de barili pe zi, dar declinul natutal al zăcămintelor noastre-în România se extrage petrol de mai bine de o sută de ani- nu a putut fi compensat de noile descoperiri, în ciuda miliardelor de euro investite în explorare de noi resurse sau de redezvoltare a câmpurilor existente. La jumătatea acestui an, Petrom raporta o producţie de 153.000 de barili pe zi în România.

Din cele trei rafinării din România, doar cea a Petrom de la Brazi, care are o capacitate de 4,5 milioane de tone pe an) rafinează ţiţeiul extras din ţară. Şi, în condiţii normale de funţionare, nici acesteia nu-i este de ajuns tot petrolul extras din ţară. În prima jumătate a anului trecut, de exemplu, Petrom a importat circa 400.000 de tone de ţiţei, pentru a asigura materia primă propriei rafinării, care a funcţionat, în acea perioadă, la 95% din capacitate. Aceste importuri au fost echivalentul a 20% din producţia Petrom în primele şase luni din anul trecut.

Mai nou, Petrom, care creşte din nou investiţiile în zona de rafinare şi producţie (2,1 miliarde de lei doar în primele şase luni ale anului) a anunţat că intenţionează să se extindă pe zone de upstream în zona medireaneeană şi caspică, iar, dacă nu va avea succes cu noi descoperiri de ţiţei, declinul producţiei din ţară nu va conduce decât la o creştere a importurilor.

Citeşte şi:

Concurenţa de la pompă. Benzinăriile Rompetrol au avut cea mai mare creştere a vânzărilor în primul semestru din 2018. Ce au făcut ceilalţi

Anul trecut, Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, a prelucrat 5,6 milioane de tone de petrol, adus integral din import, record istoric după mai mulţi ani de investiţii în extindere şi modernizare. Avantajul este că, dincolo de logistică (este pe malul mării, are propriul terminal) nu are sincope în asigurarea cu materie primă, deoarece ţiţeiul este adus din Kazahstan, de la grupul-mamă, KazMunaiGas, şi pentru transport sunt folosite inclusiv vase ale grupului-mamă. Rafinăria Petrote-Lukoil îşi asigură necesarul e consum, la fel, din Rusia.

Faptul că rafinăriile merg la capacitate (Lukoil nu prezintă date pentru Petrote) este benefic pentru poziţia comercială a României, chiar dacă, din păcate, consumă preponderent petrol din import. Atât OMV Petrom, cât şi Rompetrol, operează reţele de distribuţie în afara României, iar mare parte din carburanţii vânduţi prin ele sunt produşi în rafinăriile din România. Petromidia, mai mare exportator de carburanţi din România, vinde mai mulţi carburanţi la export decât pe piaţa internă: 1,08 milioane de tone în România faţă de 1,21 milioane de tone la export în primele şase luni ale anului. OMV Petrom nu publică datele pentru vânzările totale, dar, cel puţin pentru ce se comercializează prin reţeaua de benzinării, din cele 1,27 milioane de tone vândute în primele şase luni ale anului, un milion au fost prin staţiile din România, iar restul de 270.000 de tone prin staţiile OMV şi Petrom din Bulgaria, Serbia şi Moldova.

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Unirii A8: Umbrărescu va fi supervizat pe cel mai dificil lot de ingineri români și slovaci
Autostrada Unirii A8: Umbrărescu va fi supervizat pe cel mai dificil lot de ingineri români și slovaci
Asocierea de firme de inginerie din România și Slovacia VENTURO INVESTMENT S.R.L. (Lider)- AE Dozoring sro a fost desemnată câștigătoare pentru contractul de supervizare a lucrărilor de......
Închisoare până la 3 ani pentru promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor comuniste – proiect depus în Parlament
Închisoare până la 3 ani pentru promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor comuniste – proiect ...
USR a depus, luni, la Parlament, o iniţiativă legislativă prin care se interzic organizaţiile, simbolurile cu caracter ...
A început construcția parcurilor fotovoltaice de 550 MW ale Petrom și CE Oltenia. Vor fi gata anul viitor
A început construcția parcurilor fotovoltaice de 550 MW ale Petrom și CE Oltenia. Vor fi gata anul viitor
OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din Sud-Estul Europei, împreună cu Complexul Energetic Oltenia ...
UE reînnoieşte pentru încă şase luni sancţiunile economice impuse Rusiei
UE reînnoieşte pentru încă şase luni sancţiunile economice impuse Rusiei
Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni pentru încă şase luni, până pe 31 iulie 2026, sancţiunile economice împotriva ...