Grecia pune punct celui mai mare program de asistenţă financiară din istorie, dar se confruntă în continuare cu provocări

Criza s-a dovedit una traumatizantă pentru grecii care în 2001 au renunţat cu entuziasm la drahme pentru euro. Adoptarea monedei unice a lansat o perioadă de credite ieftine care au stimulat consumul privat şi cheltuielile publice, ceea ce a umflat bugetul şi deficitul de cont curent al Greciei.

De la izbucnirea crizei datoriilor, la începutul anului 2010, patru guverne succesive s-au luptat să evite intrarea în incapacitate de plată, bazându-se pe cel mai mare program de asistenţă financiară din istorie, peste 260 de miliarde de euro fiind împrumutate Greciei de partenerii din zona euro şi FMI.

În prezent, Grecia începe să revină la normalitate însă cicatricile sunt vizibile, băncile sunt împovărate cu portofolii mari de credite neperformante, datoria publică a Greciei este în continuare cea mai mare din zona euro, la aproximativ 180% din PIB. Însă chiar şi aşa începe să se vadă lumina de la capătul tunelului. Economia Greciei, care s-a redus cu 26% în anii de criză, a început din nou să crească, turismul traversează o perioadă excelentă iar rata şomajului începe să se diminueze, ajungând la 19,5% de la un vârf de aproape 28%.

„Dacă este o lecţie pe care am învăţat-o de pe urma crizei este că, în orice condiţii, trebuie să încerci să protejezi stabilitatea macroeconomică”, spune Panos Tsakloglou, economist şef al precedentului guvern de coaliţie. „Politicile populiste care pot să câştige voturi astăzi dar care au efecte dezastruoase după câţiva ani trebuie evitate cu orice preţ. Altfel, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge din nou în situaţia în care suntem astăzi”, adaugă Tsakloglou.

Economia Greciei a înregistrat, în perioada ianuarie-martie 2018, al cincilea trimestru consecutiv de creştere, cu un avans de 2,3% în ritm anual, semn că relansarea economică ia avânt, graţie exporturilor. Comisia Europeană prognozează pentru acest an o creştere de 1,9%.

Cu toate acestea, există în continuare unele motive de scepticism inclusiv din partea Fondul Monetar Internaţional, care mizează pe o creştere de 2% în acest an şi un avans de 2,4% în 2019 dar avertizează că riscurile externe şi interne sunt orientate în jos.

Autorităţile de la Atena s-au angajat să atingă un surplus bugetar primar, care exclude sumele alocate pentru serviciul datoriei, de 3,5% din PIB până în 2022 şi de 2,2% din PIB până în 2060.

Măsurile de relaxare a datoriei convenite în luna iunie de Grecia cu partenerii din zona euro, care au acceptat să prelungească maturităţile pentru unele credite şi să reducă rata dobânzilor pentru altele, vor uşura revenirea Greciei pe pieţele internaţionale. Aceste măsuri de relaxare a datoriei, la care se adaugă o rezervă de lichidităţi în valoare de 24 miliarde euro, ar trebui să îmbunătăţească sustenabilitatea datoriei Greciei pe termen mediu.

Cu toate acestea, FMI este de părere că sustenabilitatea datoriei pe termen lung rămâne incertă şi este nevoie de o regândire realistă a ipotezelor cu privire la ţintele de excedent bugetar şi creştere economică.