Ministerul Apelor vrea să interzică realizarea de hidrocentrale la altitudini între 800 şi 1.500 de metri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul de act normativ se referă la „noi lucrări şi activităţi pe ape sau care au legătură cu apele”.

În nota de fundamentare, iniţiatorii susţin că România se află în etapa I a fazei precontencioase pentru punerea în întârziere a aplicării Directivei Cadru Apă 2000/60/CE şi a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România.

„Printre angajamentele asumate de România se află şi măsuri de natură strategică care să conducă la clasarea cauzei. Pe lângă modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare şi calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzic realizarea de lucrări care pot afecta starea ecologică a apelor”, potrivit iniţiatorilor.

Astfel, prin aprobarea proiectului de act normativ care aprobă criteriile de selectare şi lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice sau se restricţionează realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor se va crea cadrul legal necesar implementării acestor măsuri de natură strategică, menite să conducă la protecţia resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice.

Reprezentanţii Ministerului Apelor susţin că prevederile acestei hotărâri vor trebui incluse şi în Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

„În ceea ce priveşte exploatarea resurselor energetice regenerabile, în speţă a potenţialului hidroenergetic al apelor, delimitarea sectoarelor propuse nu va conduce la un impact macroeconomic în ceea ce priveşte dezvoltarea ramurei energetice, având în vedere potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil existent. În acest sens, aşa cum se menţionează în cadrul Raportului de ţară al Comisiei Europene publicat în 2017: ‘Cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 24,7% în 2015, România şi-a atins deja obiectivul pentru 2020 în ceea ce priveşte acest tip de energie, mai ales datorită importantului său sector hidroenergetic’. Este astfel necesar un mix al surselor energetice incluzând sursele regenerabile care să garanteze securitatea energetică, fapt consemnat şi de Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, se menţionează în nota de fundamentare.

Cu toate acestea, deşi România şi-a atins deja ţinta de regenerabile pentru anul 2020, Parlamentul European a adoptat la începutul acestui an noi ţinte de energie verde, respectiv 35% pentru anul 2030.

În ceea ce priveşte România, această ţintă pentru energia regenerabilă ar putea fi de 31-32% pentru energia regenerabilă în anul 2030, ceea ce reprezintă un salt semnificativ faţă de obiectivul de 24% pe care îl are ţara noastră pentru 2020, după cum a declarat, în luna iunie, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE).