România a pledat la ECOFIN pentru asigurarea echilibrului geografic în alocarea fondurilor în cadrul programului InvestEU

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a participat, sâmbătă, la Viena, la o doua sesiune a reuniunii informale a Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al UE (ECOFIN), unde discuţiile s-au axat pe aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare din perspectiva programului InvestEU şi a instrumentelor privind consolidarea reformelor structurale şi stabilizarea macroeconomică, propuse în următorul Cadru Financiar Multianual al UE, dar şi pe propunerile pentru impozitarea economiei digitale.

Legat de Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale şi Funcţia de Stabilizare, România susţine instrumentele care facilitează convergenţa în interiorul UE şi necesitatea ca acestea să fie accesibile tuturor statelor membre, indiferent dacă sunt parte a zonei euro.

Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale are trei componente: instrumentul de realizare a reformelor – 22 miliarde euro, asistenţă tehnică – 840 milioane euro şi facilitatea pentru convergenţă – 2,16 miliarde euro.

În discuţiile privind propunerile pentru impozitarea economiei digitale, România şi-a reiterat sprijinul pentru eforturile de identificare a unei soluţii comune la nivelul statelor membre UE şi pentru cooperarea cu OECD pentru adoptarea unei soluţii la nivel global.

În marja reuniunii ECOFIN, ministrul Eugen Teodorovici a avut o întrevedere cu miniştrii de finanţe membri ai Partidului Socialiştilor Europeni (PES), prezidată de ministrul german al finanţelor, Olaf Scholz. Discuţiile s-au axat pe marginea unei scheme europene de asigurare împotriva şomajului, iar ministrul român de finanţe şi-a exprimat rezerva faţă de oportunitatea introducerii la nivelul UE a unei astfel de scheme.

„Familia PES este promotoare a solidarităţii la nivel european şi acest principiu trebuie avut în vedere şi în calibrarea unei funcţii de stabilizare macroeconomică la nivelul Uniunii Europene. Numai că declanşarea automată a unui asemenea instrument nu poate să ţină cont doar de criterii care avantajează unele state membre şi în special tot pe cele dezvoltate economic, în defavoarea celorlalte. În Europa Centrală şi de Est, de exemplu, şomajul nu a înregistrat cote alarmante nici în perioada de criză, problema principala fiind migraţia forţei de muncă calificată către state mai prospere din Vestul Europei. Acest fenomen duce la dezechilibre majore pe piaţa muncii, care afectează potenţialul de creştere şi încetineşte convergenţa la nivelul UE. Prin urmare, funcţia de stabilizare macroeconomică trebuie să aibă în vedere în special interesele statelor afectate de deficit al ocupării pe piaţa muncii şi trebuie să aibă ca principal scop sprijinul financiar pentru acţiuni de încurajare a întoarcerii forţei de muncă în ţările de origine. Trebuie să construim la nivelul Uniunii Europene un alt model de fundamentare a politicilor europene care să presupună promovarea intereselor cetăţenilor de jos în sus, de la nevoile reale ale acestora către decidenţi şi nu invers”, a spus Teodorovici, în intervenţia sa.

Programul InvestEU este un nou program de investiţii care va fi finanţat din bugetul UE, aferent Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, după modelul Planului de Investiţii pentru Europa (aşa-numitul Plan Juncker).

Fondul InvestEU va mobiliza investiţii publice şi private prin intermediul unei garanţii de la bugetul UE în valoare de 38 de miliarde euro, care va sprijini proiectele de investiţii ale partenerilor financiari, cum sunt grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi alţii, şi va spori capacitatea acestora de a-şi asuma riscuri.

Domeniile în care UE poate aduce cea mai mare valoare adăugată pentru a atrage investiţii private sunt: infrastructură sustenabilă (până la 11,5 miliarde euro), cercetare, inovare şi digitalizare (până la 11,25 miliarde euro), întreprinderi mici şi mijlocii (până la 11,25 miliarde euro), investiţii sociale şi competenţe (până la 4 miliarde euro).