După ieşirea oficială din criză, Grecia le cere creditorilor internaţionali să nu îi solicite o nouă tăiere a pensiilor

Ministrul grec de finanţe, Euclide Tsakalotos, le „va explica” reprezentanţilor creditorilor ţării – Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) – „că nu există nicio raţiune bugetară” pentru această măsură, a declarat la postul de radio Real FM purtătorul de cuvânt al guvernului, Dimitris Tzanakopoulos. „Problema va fi ulterior transmisă la niveluri europene mai înalte”, a adăugat el, cu puţin timp înainte de o întrevedere cu reprezentanţii creditorilor care au început o misiune la Atena.

Aceştia nu au formulat o opoziţie de principiu, potrivit agenţiei ANA care citează o sursă guvernamentală, însă au insistat asupra necesităţii ca Grecia să-şi respecte angajamentul de a înregistra în 2019 (şi până în 2022) un excedent primar de 3,5% din PIB.

La presiunile FMI şi Germaniei, Grecia a trebuit să se angajeze iarna aceasta că va opera o nouă scădere de pensii, a 14-a din 2010, şi că o va pune în aplicare în 2019, an electoral. Între timp, Grecia, care a ieşit la 20 august din programele de împrumuturi ale UE-FMI ce asigurau supravieţuirea ei financiară din 2010 până de curând, a depăşit cu mult, pentru al treilea an consecutiv, obiectivele bugetare dictate de creditorii săi.

Premierul grec Alexis Tsipras le-a cerut deja sâmbătă creditorilor europeni să reconsidere această măsură. Comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici, nu a exclus o asemenea posibilitate.

Tsipras s-a angajat să profite de pe urma redobândirii de către Grecia a unei anumite suveranităţi economice pentru a relaxa presiunea austerităţii, după opt ani de tăieri bugetare.