Nivelul venitului zilnic necesar pentru a evita intrarea în sărăcie a crescut în România de la 14 la 19 dolari

Adaugă-ne ca sursă preferată

Documentul constată că grupuri extinse de persoane încă beneficiază de venituri specifice clasei mijlocii, dar nu şi de securitatea economică pe care au oferit-o acestea odinioară.

Raportul menţionează că politicile publice care reglementează piaţa muncii, fiscalitatea şi protecţia socială în Uniunea Europeană trebuie regândite pentru a proteja lucrătorii vulnerabili şi pentru a putea aborda numărul din ce în ce mai mare de inegalităţi, generate de evoluţia permanentă a pieţei muncii şi de noile tehnologii.

Conform unui comunicat al BM remis marţi AGERPRES, raportul invită la regândirea fundamentală a politicilor sociale pentru a încetini adâncirea diferenţelor dintre cetăţenii care beneficiază de pe urma noilor oportunităţi economice şi cei care sunt lăsaţi în urmă într-o economie mult mai dinamică şi flexibilă.

Potrivit documentului elaborat de specialiştii BM, mai mulţi tineri au locuri de muncă de o calitate inferioară în comparaţie cu persoanele mai în vârstă.

„Locurile de muncă remunerate, cu contracte pe termen lung, nu mai reprezintă norma, mai ales pentru tineri şi trebuie să înţelegem cum evoluează inegalitatea şi cum să facem creşterea mai inclusivă”, a declarat Cyril Muller, vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală al Băncii Mondiale.

În România, ca şi în alte ţări din sudul şi vestul Europei, procesul de polarizare a locurilor de muncă a condus la o creştere a ponderii numărului de persoane angajate cu contract de muncă în ocupaţii ce implica realizarea unor sarcini intensiv cognitive, care nu sunt de rutină şi care presupun de obicei angajarea unor persoane cu înaltă calificare, precum şi ocupaţii care implică executarea unor sarcini manuale, care nu sunt de rutină, şi care utilizează în mod obişnuit indivizi slab calificaţi. Cu toate acestea, aceste ocupaţiile de rutină sunt cele mai predispuse la automatizare, iar ponderea lor în ocuparea forţei de muncă a scăzut de la 48% în 1997 la 38% în 2013. Reducerea ocupaţiilor de rutină poate genera un sentiment de nelinişte în rândul clasei de mijloc din moment ce acestea sunt, de obicei, meserii cu calificare medie.

Pentru a face faţă provocărilor, Banca Mondială recomandă implementarea a trei abordări generale de politici: creşterea protecţiei pentru toate tipurile de contracte de muncă; implementarea unor sisteme de protecţie socială cu servicii/dispozitive de siguranţă mai bune; extinderea bazelor de impozitare în afara modelului care acoperă numai câştiguri şi cheltuieli pentru a include câştigurile de capital şi persoanele cu venituri ridicate.

Mulţi cetăţeni din UE nu se bucură deocamdată de beneficiile mobilităţii sociale şi se simt prinşi în capcana inegalităţii. Politicile ineficiente din aceste domenii au dus la un declin al încrederii instituţionale şi la o mai mare polarizare a societăţii.

Raportul semnalează că inegalitatea dintre regiuni a crescut în România. Când comparăm discrepanţa la nivelul bunăstării în zonele urbane şi, respectiv, în zonele rurale, România este pe locul trei în regiunea Europa şi Asia Centrală, după Georgia şi Tadjikistan. Discrepanţele spaţiale se manifestă nu doar la nivelul veniturilor şi consumului, ci la nivelul altor indici relevanţi, cum ar fi punctajele obţinute la testele PISA – Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor. În 2015, în România, diferenţele constatate între rezultatele înregistrate la testele PISA în mediul urban şi cele înregistrate în mediul rural, erau echivalente cu cel puţin un an de şcolarizare.