INS confirmă creşterea PIB în trimestrul 2 la 4,1%, dar revizuieşte în urcare contribuţia negativă a investiţiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

În varianta provizorie 2 referitoare la produsul intern brut, publicată miercuri, Statistica a păstrat neschimbate şi cifrele referitoare la creşterea PIB raportat la perioada similară din 2017, avansul fiind de 4,1% pe serie brută şi de 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Potrivit celor mai recente date, în semestrul I 2018, PIB a urcat, comparativ cu semestrul I 2017, cu 4,1% pe seria brută, cifră revizuită în creştere uşoară faţă de 4% în varianta provizorie 1, şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 232,710 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de trimestrul I 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul II 2017. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 459,144 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,2% faţă de semestrul I 2017.

Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 218,949 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de trimestrul II 2017.

PIB estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 399,463 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de semestrul I 2017.

Potrivit INS, la creşterea PIB, în semestrul I 2018 faţă de semestrul I 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,1%), cu o pondere de 24,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,3%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,8%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,8%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,7% la formarea PIB, au contribuit cu +1,1% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 9,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,5%, contribuind cu 3,4% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,6%), consecinţă a creşterii cu 6,5% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 9,6%.

În varianta provizorie 2 referitoare la Produsul intern brut, Statistica a revizuit în urcare la -1,1%, de la -0,7%, contribuţia negativă a formării brute de capital fix (investiţiile) la avansul PIB, ca urmare a reducerii volumului său de activitate de la 97% la 95,2%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi, în raportul World Economic Outlook, că a revizuit în scădere la 4%, de la 5,1%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.

Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.