CCR a admis sesizarea lui Iohannis privind modificările aduse legii Curţii de Conturi – surse

Pe 30 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Klaus Iohannis susţinea, printre altele, că această lege a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, adăugând că actul normativ a fost dezbătut şi adoptat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor.

El invoca în sesizare şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă. Astfel, şeful statului menţiona că dispoziţiile introduse în această lege reinstituie un control preventiv al Curţii de Conturi, dar reglementarea este incompletă.

Iohannis critica şi prevederea care instituie obligaţia în sarcina Ministerului Public de a transmite o serie de informaţii Curţii de Conturi aflate în exercitarea atribuţiilor sale.

„Această nouă dispoziţie reprezintă o încălcare a principiului potrivit căruia urmărirea penală este nepublică, conform art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare obligaţie instituită în sarcina Ministerului Public de a transmite informaţii despre stadiul de soluţionare a unei cauze penale unei autorităţi administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atât principiului separaţiei puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, cât şi rolului Ministerului Public prevăzut de art. 131 din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială”, arăta el.

Şeful statului spunea că prevederile referitoare la sprijinirea de către decanate a plenului Curţii de Conturi în activitatea sa sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, deoarece mandatele consilierilor de conturi sunt de 9 ani, iar stabilirea unui mandat de 2 ani pentru decanii aleşi cu majoritatea voturilor membrilor decanatului face ca aceste mandate legale, reînnoite, să fie întrerupte de încetarea activităţii unui consilier de conturi. El susţinea că dispoziţia încalcă şi principiul securităţii juridice.

În opinia sa, nu este clar statutul decanilor celor şase decanate, dacă aceştia au sau nu calitatea de consilieri de conturi şi dacă aceştia sunt aleşi de fiecare dintre cei trei membri ai decanatului chiar din rândul lor.

Klaus Iohannis menţiona şi că legea nu include decanatele în structura organizatorică a Curţii de Conturi şi că aceasta generează o neclaritate chiar cu privire la natura lor juridică şi rolul lor organizaţional în cadrul Curţii.

Preşedintele mai afirma că instituirea posibilităţii delegării unei părţi dintre atribuţiile executive ale preşedintelui, prin ordin, vicepreşedinţilor, fără o circumstanţiere obiectivă a motivelor şi condiţiilor în care poate opera această delegare, încalcă Legea fundamentală, norma fiind lipsită de predictibilitate şi claritate.

Potrivit acestuia, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/ abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine rolului constituţional al acestei autorităţi.