17.000 de apartamente s-au debranşat şi în prima jumătate a anului, majoritatea covârşitoare din Iaşi şi Galaţi. Ce urmează

Adaugă-ne ca sursă preferată

17.003 apartamente s-au debranşat de la sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice în primele şase luni ale anului 2018, potrivit ultimelor date ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Doar 400 de apartamente debranşate în trecut s-au rebranşat, astfel că, la jumătate anului, mai erau branşate circa 1,17 milioane de apartamente, dintre care mai mult de jumătate (aproape 562.000) sunt în Bucureşti.

Ritmul debranşărilor este însă mai redus decât în ultima jumătate a anului trecut. Atunci, potrivit datelor ANRE, au părăsit sistemele centralizate 26.200 de apartamente, şi s-au rebranşat 2.100.

Interesant este că, în acest an, majoritatea celor 17.000 de apartamente debranşate provin din doar două oraşe, Iaşi şi Galaţi: circa 7.000 şi, respectiv, 5.900. „Diminuarea semnificativă a numărului de apartamente racordate la SACET, în orașele Iași, Galați, a rezultat ca urmare a recensamântului / inventaririi acestei categorii de apartamente”, precizează ANRE.

La Iaşi, unde firma Veolia se ocupă de administrarea sistemului, preţul de facturare către populaţie a fost de 245 de lei/GCal, iar la Galaţi, acolo unde sistemul de termificare este administrat de firma Primăriei, Calorgal, preţul era de 190 de lei, subvenţionat de Primărie în ambele cazuri.

Cel mai probabil, Galaţiul va rămâne în curând fără sistem centralizat, în condiţiile în care 65% din angajaţi vor fi disponibilizaţi până la sfârşitul anului, din cauza scăderii consumului. Primarul de acolo oferă oricum ajutoare pentru instalarea de centrale murale pe gaz şi a anunţat recent că nu va mai subvenţiona energia termică, ceea ce ar duce preţul şi la 700 de lei/GCal.

În Bucureşti, probabil singurul oraş din România în care sistemul centralizat este încă dominant, s-au debranşat doar 249 de apartamente şi s-au rebranşat 29, în primele şase luni. Preţul mic al gigacaloriei plătit de populaţie, de 163 de lei, este însă puternic subvenţionat de Primărie, costul fiind de 387 de lei.

Citeşte şi:

Subvenţia pentru RADET creşte brusc cu 73%. Facturile mici la întreţinere ale populaţiei consumă de fapt 830 de milioane de lei din bugetul Bucureştiului, doar în 2018

 Legea care ţine termoficarea în viaţă

Legea energiei termice, valabilă încă din 2006, defineşte Zonele Unitare de Încălzire. Acestea sunt un „areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire”.Un an mai târziu, apărea un ordin al vechii Autorităţi de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), acum trecută la ANRE, 91/2007, care spune explicit că „debranşarea totală a instalaţiilor interioare de încălzire şi/sau pentru apă caldă de consum ale unui utilizator de tip condominiu” se poate face dacă „condominiul nu se află în zona unitară de încălzire pentru care autoritatea administraţiei publice locale a stabilit că încălzirea se realizează exclusiv în regim centralizat”.

Citeşte şi:

Factura anuală de căldură pentru un apartament de 3 camere la centralizat este cu 1.400 de lei mai mică decât la unul cu centrală – calcul Radet

Aşadar, în aceste zone unitare de încălzire care sunt alimentate deja cu energie termică în regim centralizat nu se aprobă debranşări de la sistemul centralizat.
În Bucureşti, Consiliul General urmează să aprobe studiul „Stabilirea Zonelor Unitare de Încălzire în vederea eficientizării alimentării cu energie termică”, studiu care a fost deja elaborat de o firmă din Bucureşti, ATH Energ SRL, şi livrat Primăriei. Detalii, în linkul de mai jos:

Apartamentele din Bucureşti nu se mai pot debranşa de la RADET prin lege. Primăria aprobă zonele unitare de încălzire