Premierul nipon, în vizită la Beijing pentru primul summit chino-japonez după 2011, pe fondul fricţiunilor comerciale cu SUA

China şi-a intensificat demersurile de apropiere de Japonia, dar şi de alte state, în contextul disputei comerciale cu SUA.

Japonia, îngrijorată de creşterea puterii navale a Chinei, doreşte dezvoltarea relaţiilor economice cu China, cel mai mare partener comercial al său, dar trebuie să realizeze această apropiere fără a-şi irita principalul aliat în materie de securitate, Statele Unite, cu care are propriile probleme comerciale.

Shinzo Abe, revenit în fruntea guvernului în 2012, când relaţiile sino-japoneze erau marcate de o dispută teritorială legată de insulele din Marea Chinei de Est, s-a întâlnit de mai multe ori cu preşedintele chinez Xi Jinping de la prima lor discuţie rece în 2014 în marja unui summit regional la Beijing.

Întrevederea sa de vineri cu Xi va fi însă primul summit oficial sino-japonez începând din 2011.

‘Prin această vizită, doresc să ridic relaţiile dintre ţările noastre la un nou nivel’, a declarat Abe înaintea plecării spre Beijing.

În capitala Chinei, el se va întâlni joi cu premierul Li Keqiang şi va participa la o recepţie cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la încheierea tratatului bilateral de pace şi prietenie. Cele două părţi speră că vizitele reciproce vor continua. ‘Dacă Xi promite să vină în Japonia anul viitor, ar fi un lucru foarte important. Dacă se va realiza, îmbunătăţirea relaţiilor dintre Japonia şi China se va accelera’, subliniază Kiyoyuki Seguchi, director de cercetare la Canon Institute for Global Studies din Tokyo.

De la summitul actual se aşteaptă încheierea a numeroase acorduri, vizând, între altele, domeniul monetar, al inovaţiei, al protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală, sau o comunicare mai bună între cele două armate.

Japonia mai speră că se vor realiza progrese în implementarea unui acord din 2008 privind dezvoltarea de câmpuri gazeifere în zonele maritime aflate în dispută, precum şi că Beijingul va relaxa limitările la importurile de produse din zone afectate de catastrofa nucleară din 2011 de la Fukushima.

La rândul său, China ar putea spera ca Abe să facă declaraţii pozitive despre iniţiativa ‘Noului drum al mătăsii’, un vehicul pentru finanţarea şi construirea de legături de transport şi comerciale în peste 60 de ţări. Proiectul este însă criticat pentru faptul că ar împovăra cu datorii state sărace prin proiecte de anvergură neviabile economic.

Participarea Japoniei ar putea îmbunătăţi imaginea acestei iniţative, dar responsabili japonezi din domeniul apărării sunt preocupaţi de implicaţiile sale militare. În acelaşi timp, Tokyo îşi promovează propria strategie pentru dezvoltarea comerţului şi infrastructurii în Asia, Pacific şi Orientul Mijlociu.

Ca o recunoaştere simbolică a ascensiunii economice a Chinei, ministrul de externe japonez Taro Kono a anunţat în această săptămână că Japonia pune capăt asistenţei sale de dezvoltare către China, după ce a stopat majoritatea ajutoarelor acum peste un deceniu.

În pofida dezgheţului, neîncrederea persistă însă. Beijingul afirmă adesea că Japonia nu şi-a asumat pe deplin ocuparea unor părţi ale Chinei înainte şi după Al Doilea Război Mondial. Japonia este preocupată de cheltuielile militare ale Chinei şi de dominaţia acesteia în Marea Chinei de Sud, pe unde tranzitează cea mai mare parte a comerţului său. Un sondaj recent arată că 86% dintre japonezi au o ‘imagine proastă’ despre China.

‘Abe va încerca să dezvolte relaţiile. Dar, în cele din urmă, dacă obiectivele strategice sunt diferite, nu vom putea institui o relaţie stabilă’, consideră Akio Takahara, expert pe probleme chineze la Universitatea din Tokyo.