Italia ar putea înrăutăţi estimarea privind avansul economiei în 2019, pentru a ajunge la un acord cu Comisia Europeană

Luna trecută, Comisia Europeană a adoptat o decizie fără precedent de a respinge proiectul de buget al Italiei, subliniind că acesta nu permite reducerea deficitului şi a datoriei publice, a doua cea mai mare din zona euro raportat la PIB. Până la data de 13 noiembrie, autorităţile de la Roma trebuie să prezinte Bruxelles-ului o nouă versiune revizuită a proiectului de buget pentru 2019. La rândul său, Comisia Europeană îşi va prezenta, în data de 21 noiembrie, opiniile cu privire la planurile bugetare prezentate de fiecare ţară din zona euro, inclusiv de Italia.

În cele mai recente estimări din octombrie, Italia a îmbunătăţit la 1,5% previziunea de creştere a economiei în 2019.

Vineri, ministrul italian al Economiei, Giovanni Tria, a reiterat că Guvernul de la Roma nu intenţionează să cedeze la solicitările venite de la Comisia Europeană vizând revizuirea proiectului de buget pe 2019.

„Guvernul este ocupat pentru a răspunde Comisiei Europene, cu privire la cele mai contestate puncte ale bugetului” dar autorităţile de la Roma vor confirma principalii piloni ai bugetului, a afirmat Tria. Acesta a adăugat că Executivul este angajat să respecte un deficit de 2,4% din PIB în 2019, apreciind că recenta încetinire a activităţii economice justifică decizia autorităţilor de a utiliza bugetul ca un instrument pentru a stimula creşterea economică.

Dar ziarul Repubblica susţine că Tria ia în considerare reducerea la 1% a estimării privind avansul PIB-ului Italiei în 2019, în timp ce o altă publicaţie, Il Messaggero, apreciază că previziunea privind creşterea economiei italiene anul viitor va fi redusă la 1,2%.

Ambele publicaţii adaugă că Tria ar putea include în buget un mecanism automat care să reducă cheltuielile publice în cazul în care deficitul creşte peste ţinta stabilită.

Joi, Comisia Europeană a previzionat că anul viitor deficitul Italiei se va situa la 2,9% din PIB, faţă de 2,4% estimat de Guvernul de la Roma, şi la 3,1% din PIB în 2020, faţă de 2,1 prognozat de autorităţile italiene.

Italia, a treia economie a zonei euro, ar urma să înregistreze un avans de 1,1% anul acesta, previzionează Executivul comunitar, faţă de 1,2% estimat de Guvernul de la Roma. În 2019, creşterea ar urma să fie de 1,2% (comparativ cu 1,5% în proiectul de buget al Italiei), iar în 2020 expansiunea va fi de 1,3% (faţă de 1,6% prognozată de autorităţile italiene).

Separat, vice-preşedintele Comisiei Europene responsabil pentru euro, Valdis Dombrovskis, a menţionat că Executivul comunitar analizează dacă este nevoie să demareze o procedură de deficit excesiv împotriva Italiei, dacă autorităţile de la Roma nu îşi modifică bugetul până la data de 13 noiembrie.

„Aşteptăm în continuare răspunsul oficial din partea Guvernului Italiei….În paralel, analizăm dacă este nevoie să demarăm o procedură de deficit excesiv”, a spus Dombrovskis.

Dombrovskis a dezvăluit că în opinia Comisiei Europene prognozele pe care Roma şi-a bazat proiectul de buget sunt mult prea optimiste. „Practic, presupunerea este că dacă majorează cheltuielile publice aceasta va stimula economia şi va ajuta la reducerea deficitului bugetar. Noi credem că aceasta nu se va materializa”, a spus vice-preşedintele Comisie Europene.

Principala îngrijorare a Bruxellesului este programul anti-austeritate demarat de noua coaliţie populistă formată din Liga (extrema dreapta) şi Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem). Aceasta mizează pe un deficit bugetar de 2,4% din PIB în 2019, faţă de 0,8% din PIB cât preconiza precedentul Guvern. Prin acest derapaj bugetar coaliţia la putere vrea să îşi pună în practică promisiunile electorale (ieşire la pensie mai uşoară, un venit suplimentar pentru persoanele defavorizate) şi să dea un impuls creşterii economice, via o cerere solidă şi mai multe investiţii.

Italia se confruntă cu o datorie publică de 2.300 miliarde euro, echivalentul a 131% din Produsul Intern Brut. În plus prognozele de creştere ale Guvernului Italiei sunt considerate mult prea optimiste (1,5% în 2019 faţă de 1% cât estimează majoritatea observatorilor, printre care şi Fondul Monetar Internaţional), ceea ce ar putea agrava şi mai mult deficitul.

Sursa: AGERPRES