Isărescu: BEI a asigurat investiţii de peste 13 miliarde de euro, de la începutul colaborării cu România

„2018 a fost un an plin de lecţii pentru viitor, evidenţiind impactul deciziilor de politici asupra dezvoltării economice. Creşterea economică este puternic legată de ciclurile economice, însă sustenabilitatea ei depinde de investiţii strategice pe termen lung mult mai mult decât de o impulsionare pe termen scurt a consumului. Cooperarea de lungă durată între România şi Banca Europeană de Investiţii, care a început în 1990, s-a întărit în 2007 când România a devenit membru al Uniunii Europene şi, implicit, al BEI. Acest parteneriat a impulsionat investiţiile în România în zone de importanţă deosebită cum ar fi infrastructura, întreprinderile mici şi mijlocii, mediul şi inovarea. Există însă un potenţial semnificativ de dezvoltare şi îmbunătăţire a acestuia. România este un beneficiar net de fonduri de la Uniunea Europeană, cele mai recente date indicând o balanţă pozitivă de peste 32 de miliarde de euro fonduri nete. În primele 7 luni din 2018, România a beneficiat de 2,7 miliarde de euro fonduri europene. Însă experienţele trecute indică faptul că există un ciclu de învăţare pentru gestionarea fondurilor UE şi că absorbţia creşte spre finalul cadrului financiar multianual. Ne aşteptăm ca investiţiile pentru finanţare să crească în 2019 şi 2020. BEI şi Fondul European de Investiţii au o contribuţie importantă pentru a reduce deficitul de investiţii pentru finanţare, în contextul unei încetiniri a evoluţiei economice, prin oferirea de surse pentru investiţii de finanţare, expertiză şi sprijin pentru antreprenori”, a spus Mugur Isărescu.

El a afirmat că este nevoie de implicare la toate nivelele de decizie, de la sectorul privat până la managementul autorităţilor publice, pentru a sprijini şi extinde investiţiile necesare pentru o creştere economică sustenabilă.

Potrivit guvernatorului BNR, principalele provocări ale Romaniei sunt legate de transferul de la consum la investiţii, de nevoia de infrastructură de calitate şi de încredere, de rezolvarea deficitului de forţa de muncă, în special calificată, de necorelarea între cerinţele pieţei muncii şi ceea ce produce sistemul de educaţie, de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi de un cadru de bună guvernanţă şi asumare a responsabilităţii în investiţiile instituţionale