Comisia Europeană: Intervenţiile distorsionate şi inadecvate pe piaţa gazelor naturale pot pune în pericol investiţiile

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Comisia a subliniat întotdeauna importanţa de a permite tuturor producătorilor români de gaze naturale să concureze pe piaţa internă şi pe piaţa externă şi, în acest context, şi-a exprimat îngrijorări cu privire la aşa-numita Central Market Obligation (CMO), potrivit căreia toţi participanţii în piaţă trebuie să vândă cel puţin 50% din producţia anuală pe una din cele două burse româneşti. Din cauza acestor obligaţii CMO, la care se adaugă prevederile din proiectul Ordonanţei de Urgenţă (prezentat în 18 decembrie, n.r.), există riscul ca tranzacţiile derulate în afara acestor platforme centralizate să devină, cel puţin, neprofitabile. Mai mult, ele pot crea discriminări faţă de producătorii locali şi pot limita comercializarea gazelor naturale produse în România ceea ce ar fi în detrimentul producţiei la nivel naţional. Intervenţiile distorsionate şi inadecvate pe piaţa gazelor naturale pot pune în pericol investiţiile şi pot amâna dezvoltarea producţiei offshore de gaze din Marea Neagră, afectând, totodată, dezvoltarea infrastructurii relevante pentru siguranţa aprovizionării şi solidaritatea în Uniunea Energetică (cum este de exemplu faza II a proiectului BRUA de interes comun)”, au precizat, pentru AGERPRES, reprezentanţii Comisiei Europene.

Aceştia subliniază, totodată, că România are un potenţial foarte mare pentru a juca un rol important în dezvoltarea pieţei europene de gaze naturale datorită producţiei sale onshore şi offshore de gaze naturale. În acest context, este de importanţă capitală ca „România să dezvolte infrastructura adecvată şi să aplice un cadru legislativ coerent, implementând în totalitate regulile pieţei interne”, comentează CE.

Experţii Executivului comunitar menţionează, în plus, faptul că „un cadru legislativ stabil, aşa cum este asigurat de regulile UE, este de asemenea vital pentru a genera investiţiile necesare”. CE reaminteşte, în context, că UE a susţinut eforturile în acest sens garantând statutul de proiect de interes comun (PCI) gazoductului BRUA şi susţinând faza 1 a construcţiei în România cu o alocare financiară de 181 milioane de euro de la Facilitatea Connecting Europe.

Guvernul a decis vineri, prin Ordonanţa de Urgenţă privind măsurile fiscale, plafonarea la 68 de lei a preţului la gaze şi la energia electrică pentru următorii trei ani pentru toţi consumatorii casnici. Pentru consumatorii industriali preţul va fi, de asemenea, plafonat însă va fi un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare.

Totodată, toate companiile din energie vor plăti o taxă de 2% pe cifra de afaceri.

Consilierul pe probleme economice al premierului, Darius Vâlcov, a precizat că decizia privind plafonarea preţului la gazele naturale nu contravine regulilor europene iar Legea concurenţei chiar recomandă acest lucru pentru că în România este o situaţie de oligopol, în special în domeniul gazelor.

„Avem doi mari producători, Romgaz şi OMV care produc 95% din gazele pe care noi le consumăm. Aflându-ne într-o astfel de situaţie, Legea concurenţei spune că există două posibilităţi: una să se îngheţe pe trei ani de zile, iar cealaltă să se îngheţe eşalonat, semestrial, dar nu mai mult de trei ani de zile. Guvernul României a optat pentru prima variantă şi anume din start pe trei ani de zile”, a explicat Vâlcov, vineri seara, la Palatul Victoria.

El a precizat că plafonarea se va aplica atât pentru producţia onshore cât şi pentru cea offshore de gaze, până în 2022, când, probabil, vom avea loc primele extracţii din offshore şi de atunci totul va fi liberalizat.