Efectele Brexit: Franţa va deveni a şasea putere economică a lumii în 2019, depăşind Marea Britanie

„Subminarea” economiei britanice este inevitabilă, în urma scăderii investiţiilor, ca efect al ieşirii ţării din UE. Dar până în 2020 Regatul Unit va redeveni şasea putere economică a lumii, o poziţie pe care ar urma să o menţină până în 2033, conform studiului.

În cursa pentru depăşirea economiilor dezvoltate, ţările emergente, cum ar fi China, India şi Brazilia, au înregistrat dificultăţi în acest an, iar PIB-ul lor va creşte mai lent decât se estima anterior, tendinţă care se regăseşte la nivel global, avertizează CEBR.

„Pe termen mediu, nu aproape la fel de optimişti cum eram în urmă cu un an, dar ne aşteptăm la obstacole mai ridicate în calea avansului economiei mondiale decât în urmă cu 12 luni”, se arată în raportul care acoperă evoluţia a 193 de ţări până în 2033.

China va depăşi probabil SUA, devenind prima economie mondială în 2032, cu doi ani mai târziu decât previziunea iniţială, din cauza politicii monetare mai relaxate şi a deprecierii cursului de schimb. Şi Brazilia ar urma să ajungă în faţa Italiei în 2020, şi nu în 2018.

India ar putea depăşi Marea Britanie şi Franţa în 2019, dar cel mai probabil în 2020, şi nu în 2018 aşa cum se estima în urmă cu un an.

Efectele războiului comercial au încetinit anul acesta creşterea principalelor economii mondiale, SUA şi China, şi au afectat evoluţia PIB-ului global. Comerţul mondial va înregistra probabil un avans de aproape 3% anul acesta, mai puţin faţă de creşterea de două treimi din 2017, apreciază CEBR.

Instituţia avertizează că „din cauza nivelul ridicat al datoriilor şi al problemelor structurale, o recesiune globală ar putea fi mult mai dificil de rezolvat decât precedentele declinuri ale economiei”.

Dar autorităţile încă au suficientă muniţie pentru a ajuta lumea să depăşească următoarea recesiune, dar mai puţin prin măsuri de politică monetară şi mai mult prin reglementări fiscale, a explicat Douglas McWilliams, vicepreşedintele CEBR.

Acesta a adăugat că vor creşte probabil cheltuielile guvernamentale, pe fondul măsurilor de relaxare fiscală, iar guvernele vor acorda un sprijin mai amplu decât băncile centrale.A