Acord pentru Nord Stream 2: UE spune că vor fi reglementări suplimentare, dar proiectul Gazprom nu este în pericol

Potrivit surselor, operatorul gazoductului se poate aştepta la reglementări suplimentare, dar proiectul derulat de un consorţiu condus de grupul rus de stat Gazprom nu este în pericol.

Săptămâna trecută, Rusia a atras atenţia asupra unor noi obstacole în construcţia gazoductului Nord Stream 2, după ce Germania şi Franţa au ajuns la un compromis cu celelalte state membre UE cu privire la revizuirea reglementărilor în domeniul transportului gazelor naturale, revizuire care vizează în special proiectul gazoductului Nord Stream 2.

Potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro