Teodorovici: Scrisoarea BCE există, o să am răspuns, dar nu au fost discuţii la Bruxelles pe acest subiect

Ministrul Finanţelor a confirmat, însă, existenţa acestui document şi a precizat că va oferi un răspuns.

„Eu, ieri şi alaltăieri, am fost la Bruxelles, la Consiliul de Miniştri de Finanţe pe care România îl organizează lunar până când expiră cele 6 luni în care ţaa deţine preşedinţia şi la întâlnirea noastră unul dintre invitaţi este reprezentant BCE. Ieri a fost chiar vicepreşedintele BCE. Nu am discutat nici în cadrul oficial, nici în cadru neoficial, bilateral să spunem, vizavi de o astfel de problemă. Este procedură care se face în orice situaţie. Da. Dânşii trimit probabil sau nu exclud că au fost şi presiuni pentru că ştim foarte bine – şi o să vă arăt foarte multe astfel de scrisori trimise în toate zonele, de la CSAT, până la…nu ştiu dacă nu este ceva în această ţară nesesizat de cei care se simt în mod direct vizaţi în sensul de a li se diminua profitul pe care îl au astăzi. Nimeni nu spune că nu trebuie să facă profit”, a spus Teodorovici miercuri seara, la Digi24.

El a precizat că, până la finalul lunii februarie, cel puţin în zona bancară, „lucrurile se vor schimba complet în bine pentru cei care au împrumuturi în lei.”

„O să vedeţi şi aici şi nu vreau să intru mai mult în detaliu, până la finalul lunii februarie, eu am toată speranţa că, cel puţin în zona bancară, acolo unde am avut discuţii şi cu banca naţională lucrurile se vor schimba complet în bine pentru cei care au împrumuturi în lei sau vor avea împrumuturi în lei. Adică lucrurile nu stau în felul în care unii vor să le spună. Noi am avut această abordare cu OUG 114, nu renunţăm la aceste principii pe care Guvernul României le-a adoptat odată cu ordonanţa, dar discuţiile se vor purta în sensul – plecând de la interesul românului, nu de la interesul băncilor – nimeni nu vrea în schimb să piardă o bancă din profit, doamne fereşte. Banca reprezintă un instrument esenţial pentru orice piaţă normală şi încurajăm o astfel de abordare, dar totuşi dacă facem o analiză o să vedeţi că astăzi mecanismul nu este cel mai corect faţă de români”, a spus şeful de la Finanţe.

Teodorovici a confirmat existenţa unei scrisori din partea BCE care atrăgea atenţia asupra faptului că instituţia nu a fost consultată în legătură cu taxa pe activele bancare, avertizând, totodată, că aceasta ar putea avea un impact semnificativ asupra stabilităţii financiare.

„(…) Scrisoarea aceasta există, o să am răspuns la această scrisoare, dar repet, că ieri şi alaltăieri la Bruxelles, nu au fost discuţii vizavi de aceasta problematică a băncilor din România, cu niciunul dintre miniştri de Finanţe din Europa şi am avut şi bilaterale (…) Noi comunicăm. Din păcate, în România, acest lucru nu se întâmplă. Vii de la nivel european unde discuţi normal, corect, cu argumente cu ceilalţi omologi, vii în România şi auzi tot felul de argumente care mai de care lipsite de temei. Eu sper că lumea să înceapă să nu mai consume astfel de informaţii nejustificate, vă spun sincer, ca om politic, ca român în primul rând”, a adăugat Teodorovici.

La finele anului trecut, Guvernul de la Bucureşti a stabilit, prin Ordonanţa 114/2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor dacă nivelul ROBOR depăşeşte 2%.

După audierea Consiliului de Administraţie al BNR la Comisia Economică a Senatului, scrisorile cu mesaje îngrijorătoare vizavi de viitorul sectorului bancar din România au început să curgă. După ce scrisoarea Băncii Central Europene a atras atenţia ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, că a încălcat o serie de articole din legislaţia europeană prin aprobarea OUG 114/2018 fără consultarea prealabilă cu BCE, Federaţia Bancară Europeană trimite o nouă scrisoare către ministrul finanţelor şi prim-ministrul României.

Prin vocea preşedintelui federaţiei, Frederic Oudea, se exprimă preocuparea profundă faţă de riscurile sistemice majore pentru stabilitatea sistemului bancar din România generate de introducerea taxei pe activele bancare prin OUG 114/2018. De asemenea sunt menţionate şi celelalte trei legi care aşteaptă să fie promulgate, cea privind limitarea ratei dobânzii, restricționarea și limitarea cu privire la valoarea recuperabilă a creanțelor alocate și eliminarea caracterului executoriu al contractului de împrumut.

Se pune accent pe natura discriminatorie și efectele negative pe care acestea le pot provoca asupra industriei bancare și asupra economiei românești. Scrisoarea menţionează că efectele acestor legi se văd deja în scăderile înregistrate pe bursă şi deprecierea cursului de schimb. Scrisoarea a fost transmisă şi preşedintelui şi vicepreşedintelui Băncii Central Europene şi vicepreşedintelui Comisiei Europene, responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare şi piaţă de capital.

Federaţia Bancară Europeană se află în subordinea Autorităţii Bancar Europene, dar funcţionează ca o federaţie care reuneşte asociaţia a 32 de bănci centrale din Europa şi 3.500 de bănci europene. Ea se ocupă de norme europene care să asigure stabilitatea financiară în Uniune, serviciile financiare, etc. Preşedinte Federaţiei Bancare Europene este chiar preşedintele Societe Generale, prezentă în România prin BRD.