Lipsă cronică de încredere a Comisiei Europene în potenţialul României: europenii au subestimat sistematic creşterea economică în ultimii ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comisia Europeană (CE) a prognozat în primăvara anului trecut o creştere economică pentru România de 4,5%, în 2018. Ar fi fost cel mai apropiat procent de realitate, dacă CE nu ar fi revizuit în toamnă creşterea PIB-ului României la doar 3,6%.Institutul Naţional de Statistică a calculat zilele trecute că economia ar fi crescut în 2018 cu 4,4%. Dacă cifra avansată de INS se adevereşte în această primăvară, eroarea Comisiei ar fi în defavoarea României.

O nimica toată faţă de ce s-a întâmplat în 2017. Acum doi ani, în februarie, Comisia avansa o estimare sumbră pentru momentul prin care trecea România. În plin avânt al economiilor europene, România era creditată cu o creştere de doar 4,4% şi o atenţionare de depăşire consistentă a limitei deficitului bugetar, prognozat de for la 3,6% din PIB.

Trecând peste faptul că România încheia 2017 cu un deficit bugetar de doar 2,88% din PIB, ajungea la o creştere economică de 6,9%, de departe cea mai mare din UE.

Şi în 2016 Comisia a subestimat creşterea PIB-ului României. Comisia a estimat în primăvara acelui an o creştere de 4,2%, însă aşa-numitul “guvern zero”, condus de Dacian Cioloş, a avut în dreptul lui o creştere de 4,8%. Cu detaliul că la finalul acelui an, înainte de alegeri, atât Comisia cât şi FMI au fost foarte optimiste, revizuind estimările la 4,9%, respectiv 5%. Ţinte care nu au fost până la urmă atinse.

Există şi o excepţie în ultimii ani. Estimările Comisiei s-au întâlnit cu realitatea în timpul guvernării Ponta. Comisia Europeana a anunţat în februarie 2015 o creştere de 3,8% pentru acel an, cifră care s-a şi materializat. Iniţial, apoi, după ce INS a avut toate datele, a mai tăiat 0,1 puncte procentuale. Marginal.

Aceasta este doar excepţia. Cu un an înainte subestima din nou masiv performanţa economiei Româneşti. După o prognoză iniţială de 2,2% creştere pentru 2014, revizuia în jos estimarea, la 2%, în iarna aceluiaşi an. România avea să înregistreze o creştere de 2,8% în 2014.

În februarie 2013, Comisia miza pe o creştere anemică a economiei României, de 1,6%. România încheia anul cu mai mult decât dublul estimărilor Comisiei, cu o creştere de 3,5%, record în Uniunea Europeană. Creşterea înregistrată a fost peste dublul estimării Comisiei.

UPDATE Reacţie a Ancăi Dragu, fostul ministru al Finanţelor

Fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, fost economist şef al FMI la Bucureşti şi un m cu vasă experienţă în birocraţia de la Bruxelles a ţinut să aducă  lămuriri după apariţia acestui articol. Ea arată că estimările mai mici ale Comisiei au natură prudenţială.

„Economiile emergente sunt volatile, creşterea PIB poate varia foarte mult. De la +6% la -6%, de la +8% la +4% etc. Această volatilitate cere randamente mai mari la investiţii. Şi, în cele din urmă, e mai greu de estimat. Prognoza de creştere trebuie să fie una prudentă, pentru că e folosită la crearea bugetului, unde veniturile sunt estimări, dar cheltuielile sunt oarecum fixe, certe. Diferenţele între prognoze şi realizat sunt mai mari pentru ţările emergente, care se bucură şi de cifre mai generoase, dar şi volatile. Germania sau Franţa ar intra în vrie la o creştere de 6-7%. La ele o scădere a prognozei cu 0.2 puncte procentuale este un dezastru”, ne-a comentat fostul ministru.