Bugetul militar al Chinei creşte în 2019 cu 7,5%, în scădere faţă de anul trecut

Acest anunţ are loc în contextul în care Beijingul ridică tonul în faţa susţinătorilor independenţei Insulei Taiwan şi în care diferende teritoriale – care au scăzut în intensitate – continuă să existe cu vecinii săi la Marea Chinei de Sud, scrie News.ro.

Acest nivel al creşterii, mai mic decât în 2018 – când bugetul a crescut cu 8,1% – a fost anunţat într-un raport publicat cu puţin înainte de deschiderea sesiunii anuale a Parlamentului.

Beijingul preconizează să cheltuiască 1.190 miliarde de yani (177,6 miliarde de dolari/156 de miliarde de euro) cu Apărarea sa – de patru ori mai puţin decât washingtonul.

Autorităţile şi experţi chinezi insistă cu regularitate asupra nevoii îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi soldei militarilor, în funcţie de inflaţia din China.

Profesionalizarea Armatei Populare de Eliberare (APL) şi voinţa preşedintelui Xi Jinping de a avea forţe militare ”pregătite de luptă” necesită însă antrenamente mai frecvente – care cer mai multă muniţie şi carburant.

Partidul Comunist Chinez (PCC) s-a lansat totodată într-o operaţiune de prindere din urmă a tehnologiilor şi echipamentelor occidentale.

În afară de emblematicele port-avioane – al doilea se află, în prezent, în faza de testare -, China proiectează o nouă generaţie de nave distrugătoare antiaeriene, de avioane de vânătoare şi o întreagă gamă de rachete balistice, cu scopul de a-şi consolida disuasiunea.

”Cheltuieilie limitate ale Chinei în domeniul apărării vizează doar să apere suveranitatea, securitatea şi intergritatea teritorială ale ţării. Ele nu constituie o ameninţare la adresa altor ţări”, a dat asigurări luni Zhang Yesui, un purtător de cuvânt al Parlamentului.

Bugetul militar chinez nu a depăşit cele 10 procente ale creşterii economice înregistrate din 2015 şi rămâne în urma celui al Statelor Unite.

Bugetul american era în 2018 primul buget mondial – 643,3 miliarde de dolari -, urmat de cel al Chinei (168,2 miliarde de dolari), Arabiei Saudite (82,9), Rusiei (63,1), Indiei (57,9), Regatului Unit (56,1), Franţei (53,4) şi Japoniei (47,3 miliarde de dolari), potrivit celor mai recente date prezentate de cabinetul britanic specializat International Institute for Strategic Studies (IISS).