Eurostat: Românii, polonezii şi britanicii, pe primele locuri la dobândirea cetăţeniei unui stat membru UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din totalul numărului de persoane care au dobândit cetăţenia unui stat membru al UE, doar 17% sunt foşti cetăţeni ai unei alte ţări membre a blocului comunitar, în timp ce majoritatea este din afara UE.

Conform acestor date, românii (25.000 de persoane), polonezii (22.000 de persoane) şi britanicii (15.000 de persoane) au fost în 2017 cele mai mari grupuri de cetăţeni UE care au dobândit cetăţenia unui alt stat membru UE.

Jumătate din statele membre UE au acordat cetăţenie unui număr mai mare de persoane în 2017 faţă de 2016. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în România (de la 4.527 persoane în 2016 la 6.804 persoane în 2017, sau o creştere de 50%), Luxemburg (de la 3.315 persoane în 2016 la 4.980 persoane în 2017, sau un avans de 50%), Slovacia (de la 484 persoane în 2016 la 645 persoane în 2017, sau o creştere de 33%), Malta (de la 1.495 persoane în 2016 la 1.973 persoane în 2017, sau o creştere de 32%) şi Finlanda (de la 9.375 persoane în 2016 la 12.219 persoane în 2017, sau o creştere de 30%).

Numărul cetăţeniilor acordate în 2017 a scăzut la jumătate în statele membre ale UE, cel mai semnificativ declin fiind în Croaţia (de la 3.973 persoane în 2016 la 688 persoane în 2017, sau minus 83%), Spania (de la 150.944 persoane în 2016 la 66.498 persoane în 2017, sau minus 56%), Danemarca (de la 15.028 persoane în 2016 la 7.272 persoane în 2017, sau minus 52%) şi Estonia (de la 1.780 persoane în 2016 la 880 persoane în 2017, sau minus 51%).

Un indicator utilizat în mod curent este „rata de naturalizare”, definită în statistica Eurostat ca fiind raportul dintre numărul total al cetăţeniilor acordate şi efectivele de rezidenţi străini în aceeaşi ţară, la începutul anului. Cea mai ridicată rată de naturalizare în 2017 s-a înregistrat în Suedia (8,2 cetăţenii dobândite la 100 de rezidenţi străini), România (5,9), Finlanda (5), Portugalia (4,5), Grecia (4,2) şi Cipru (3,9), iar cea mai scăzută în Estonia (0,4), Letonia (0,6), Austria şi Cehia (ambele cu 0,7), Slovacia şi Lituania (ambele cu 0,9).