Suciu, BNR: Obiectivele principale urmărite de BNR în activitatea de administrare a rezervelor internaţionale sunt siguranţa şi lichiditatea

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Obiectivele principale urmărite de BNR în activitatea de administrare a rezervelor internaţionale sunt siguranţa şi lichiditatea, şi nu obţinerea unor bonificaţii prin dobânzi. Aceasta este menirea rezervei internaţionale, inclusiv a rezervei de aur, care se dimensionează la un nivel adecvat pentru a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi, pe această bază, a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării. Preocuparea majoră a Băncii Naţionale la nivelul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale este, în consecinţă, practicarea unui management prudent şi eficace al rezervelor, centrat pe credibilitate şi diversificarea riscurilor bilanţiere ale instituţiei, siguranţa şi lichiditatea plasamentelor. Obţinerea unei performanţe investiţionale cât mai ridicate este un obiectiv secundar”, a afirmat purtătorul de cuvânt al BNR.

El a menţionat că administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale în vigoare, care conferă atribuţii şi responsabilităţi clare BNR, conforme cu practicile celorlalte bănci centrale membre ale Sistemului European al băncilor centrale.

„BNR a obţinut în perioada ultimilor ani profit bilanţier considerabil prin fructificarea inteligentă a altor componente ale rezervei internaţionale şi nu a fost nevoită să utilizeze în acest scop rezerva de aur. Consiliul de Administraţie al BNR a decis în 2006 să nu mai facă astfel de operaţiuni de vreme ce randamentele obţinute şi, ulterior, în contextul crizei internaţionale, riscurile crescute nu mai făceau posibile îndeplinirea obiectivelor de prudenţă şi siguranţă care circumscriu activitatea de administrare”, a explicat Suciu.

El a precizat că, în ultima perioadă, mai multe publicaţii au ridicat din nou semne de întrebare în legătură cu neîncasarea de dobândă pentru rezerva de aur a României, aflată la Banca Angliei.

„Din păcate, au fost citate doar opiniile celor care susţin acest punct de vedere, fără să fie luate în considerare documentele BNR (Raportul Anual 2017 pag. 167 -180 Evoluţia stocului de aur în perioada 1990 – 2017) sau punctele de vedere menţionate deja în această chestiune, în ciuda apelului făcut în acest sens (Paul Văleanu, ‘Atenţie la cifre!’; Cătălin Dumitrescu, ‘Adevărul despre aurul României – răspunsul unui coleg de generaţie la repetatele fantasmagorii ale lui Lucian Isar’)”, mai spune Suciu.