MADR: Am ajuns la 50% cu plăţile în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit, până în momentul de faţă, către beneficiarii ei, dintr-un total de 8,13 miliarde de euro, cât are Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 – 2020, o sumă de 4,62 miliarde euro, practic am ajuns la 50% din program. Implementarea programului este, în acest moment, într-un punct extrem de important, şi am venit să vorbim despre locurile unde mai avem restanţe, unde mai avem întârzieri. Întârzieri sunt în zona de beneficiari publici şi pe cea de irigaţii, pe măsura 4.3”, a declarat Crunteanu.

Secretarul de stat în cadrul MADR s-a aflat vineri, la Brăila, pentru a dezbate stadiul implementării în judeţele Brăila şi Galaţi a Măsurii 4.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, componenta infrastructura de irigaţii, Brăila aflându-se pe primul loc la Măsura 4:3 cu 71 de proiecte câştigate, în valoare de 70 milioane de euro.

„Pentru zona de sud a României, acest sector al irigaţiilor este unul extrem de important. Întrucât ne apropiem cu paşi repezi de perioada în care UAI-urile vor solicita apă pentru irigaţii, am zis să mergem peste tot în ţară unde avem proiecte pe Măsura 4.3 şi să luăm proiect cu proiect şi să vedem care este stadiul fizic şi financiar şi ce probleme apar în implementarea acestui proiect. Avem un program naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care în momentul de faţă are 47 de puncte de lucru pornite în care se lucrează. În cursul anului 2019, vor mai fi pornite încă 30 de şantiere”, a spus Crunteanu.

Daniel Eugeniu Crunteanu, care coordonează şi activitatea APIA, a precizat că, în prezent, pe campania din 2018, au fost făcute plăţi în procent de peste 93%.

„Din punct de vedere al depunerii cererilor de plată pe campania 2019 am avut programaţi până ieri un număr de 139.038 de fermieri, din care s-au prezentat şi au fost introduşi în sistem 135.360 fermieri, care au în lucru o suprafaţă de 394.984 hectare”, a completat Crunteanu.

Prezent la vineri, alături de reprezentanţi ai primăriilor care au proiecte de irigaţii în desfăşurare, ai firmelor de consultanţă şi proiectare şi reprezentanţi ai firmelor de construcţii şi senatorul Ion Rotaru (PSD) şi deputatul Nicu Niţă (PSD).

„Brăila este un judeţ agricol care are nevoie de reglementări, are nevoie de fonduri, are nevoie de sprijin în tot ceea ce se întâmplă în zona fermierilor. Au fost luate nişte măsuri bune şi, bănuiesc că toată lumea este de acord că, faptul că avem apă gratuit până la nivel de staţie este un lucru care nu s-a mai întâmplat şi a venit în sprijinul tuturor fermierilor, având în vedere că o udare ajungea, undeva la treapta a treia sau a patra, undeva la câteva milioane de lei bune. Judeţul Brăila era înainte de 1990 aproape integral amenajat pentru irigaţii, iar astăzi o zonă relativ mică mai funcţionează. Nu întâmplător s-a venit cu această măsură şi cu alte măsuri, care au generat fonduri şi susţinere pe parte de dotare şi de reparare a staţiilor de punere sub presiune, pe parte de echipamente. La echipamente ar trebui să ne gândim, dacă nu cumva, trebuie să prindem în măsurile următoare ceea ce înseamnă motopompe. Trebuie găsită o soluţie, pentru că sunt multe zone unde se poate iriga cu motopompe”, a declarat Rotaru.

Senatorul Rotaru a mai ridicat o problemă legată „fărâmiţare excesivă a pământului” şi a precizat că, în momentul de faţă, se lucrează la o lege de comasare a terenurilor.

„Astăzi agricultorii au comasat terenurile voluntar, pe diverse înţelegeri, dar dacă mergem pe zona de proprietate, nu este în regulă, nu s-a găsit încă o soluţie şi ea trebuie găsită. Mai există o problemă legată de modul de finanţare a fermierilor. Au existat mari supărări ale băncilor pe această celebră OUG14, bănci care, sigur, au interesul să obţină profit şi este firesc acest lucru, problema este că profitul băncilor în România este de peste trei ori mai mare decât e în statele membre ale UE. De ce un teren evaluat de bancă costă 25-30 milioane de lei vechi, luat în calcul ca şi susţinere a unui credit, iar preţul terenului astăzi, la Brăila, este de 250-300 milioane lei, poate şi mai mult? Asta înseamnă o subevaluare de peste zece ori a terenului atunci când vii cu el în garanţie la bancă”, a completat Rotaru.