Rata şomajului a scăzut la 4,2% în 2018. Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (16,2%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (4,7% la bărbaţi faţă de 3,5% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,9 puncte procentuale (4,7% în rural faţă de 3,8% în urban).

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,8%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 44,1%. Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 9,3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 57,2%.

În anul 2018, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 64,8%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2%, faţă de 56,2% la femei), precizează INS. Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (65,8%, faţă de 63,5% în mediul rural).

În rândul populaţiei în vârstă de 20-64 ani, rata de ocupare a fost de 69,9%, la o distanţă de 0,1 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 46,3%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,4%). Erau ocupate 68,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+107 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (74,8%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2018 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 24,2% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 18,2% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (16,7%), specialiştii în diverse domenii de activitate (15,4%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (15,1%).

Din totalul persoanelor ocupate, 22,3% lucrau în sectorul agricol, 30% în industrie sau construcţii şi 47,7% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,750 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,8%), comerţ (18,4%) şi construcţii (10%).

Comparativ cu anul 2017, a scăzut numărul persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-36.800 persoane), construcţii (-18.900 persoane), administraţie publică şi apărare (-16.000 persoane), învăţământ (-4.700 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (-4.300 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1.800 persoane).

Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în comerţ (+35.200 persoane), transport şi depozitare (+18.600 persoane) şi hoteluri şi restaurante (+17.500 persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2018, au lucrat cu program parţial 656.000 persoane (7,5%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (85,4%).

În anul 2018, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,7 ore pe săptămână. 131.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 12,8 ore pe săptămână.

Populaţia activă a României era de 9,069 milioane persoane, din care 8,689 milioane erau persoane ocupate şi 380.000 erau şomeri.