Inegalităţile între veniturile săracilor şi cele ale bogaţilor cresc în Uniunea Europeană, dar mai puţin decât în alte părţi ale lumii

Bulgaria este ţara europeană cea mai marcată de inegalităţi, potrivit Eurostat.

Oficiul european pentru statistică măsoară pentru fiecare ţară un coeficient Gini, un indice pe o scară de la 0 la 100, care evaluează inegalităţile în materie de venituri. Cu cât este mai ridicat, cu atât inegalităţile sunt mai mari.

În Bulgaria, indicele atinsese nivelul 40 în 2017, mult deasupra mediei europene (31). Ţările baltice (Lituania, Estonia, Letonia), cele patru ţări principale din Sud (Spania, Portugalia, Grecia, Italia), România şi Marea Britanie completează topul ţărilor UE cu cele mai mari inegalităţi între săraci şi bogaţi. 

Germania, Franţa şi Polonia sunt marcate mai puţin de inegalităţi decât media europeană.

Slovacia (cu indicele 23), Slovenia şi Republica Cehă sunt cele mai egalitare în materie de venituri, fiind urmate de ţările nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda), Belgia, Olanda şi Austria.

Între 1980 şi 2017, în Europa, venitul mediu al 1% dintre cei mai bogaţi a crescut „de două ori mai repede” decât cel al 50% dintre cei mai săraci, potrivit unui studiu al Laboratorului care studiază inegalităţile mondiale (WIL) publicat în aprilie. „Creşterea inegalităţilor” se observă „în aproape toate ţările europene”, scrie Agerpres. 

Politicile europene „se străduiesc să promoveze o creştere mai incluzivă”, căci ele sunt „concentrate pe reducerea inegalităţilor între statele membre”, mai puţin pe „inegalităţile din interiorul ţărilor”.

În ţările din Estul Europei, inegalităţile au crescut în medie cel mai mult. Distanţele între cele mai mari venituri şi cele mai mici venituri au explodat acolo în timpul „tranziţiei de la socialism la capitalism” în anii 1990, o „elită restrânsă” beneficiind de privatizări, potrivit WIL.

Regiunea cea mai egalitară de pe continent în 1980, Europa de Est atinge în prezent niveluri de inegalitate între Vest şi Sud.

În Europa Occidentală, cei mai bogaţi 10% câştigă, în medie, de şapte ori mai mult decât 50% cei mai săraci înaintea impozitării, dar de cinci ori mai mult după impozitare, potrivit datelor WIL. Diferenţa este între 23% în Europa de Sud şi de Nord şi doar 15% în Est.

De fapt, în Vest, nivelurile de impozitare sunt adeseori progresive, mai ridicate pentru veniturile cele mai mari, în timp ce în numeroase ţări din Est, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, au fost instituite impozite cu cotă unică.

În afară de aceasta, „concurenţa fiscală crescută între statele europene” a „subminat creşterea progresivă a impozitelor”, potrivit WIL.

Printre ţările cele mai egalitare din acest punct de vedere, Danemarca „prezintă politicile fiscale printre cele mai progresive în lume”, conform unui raport al Oxfam şi Development Finance International (DFI) publicat la sfârşitul anului 2018. Cele două ONG clasează această ţară în fruntea clasamentului lor mondial al statelor angajate în combaterea inegalităţilor.

Europa este totuşi unul dintre continentele care „au rezistat cel mai bine creşterii inegalităţilor între venituri”, potrivit WIL. De exemplu, inegalităţile au crescut „mult mai puţin decât în SUA”, „în special datorită sistemelor de educaţie şi de sănătate mai egalitare”. Prestaţiile sociale joacă astfel un rol important.

Din 1980 încoace, pentru jumătate dintre persoanele cele mai modeste, veniturile au crescut cu 37% în Europa, în timp ce ele au stagnat în SUA. La polul opus ,veniturile a 0,01% dintre cei mai bogaţi au crescut cu peste 300% în SUA, de două ori mai mult decât în Europa.

Diferenţa este vizibilă, de asemenea, prin coeficientul Gini, 39 în SUA, conform Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), adică cu 8 puncte mult decât în UE. Cea mai mare parte a ţărilor neuropene din OCDE au de altfel un coeficient superior celui din bătrânul continent: 33 în Australia, 34 în Japonia, 40 în Turcia, 46 în Mexic şi până la 62 în Africa de Sud. Doar Canada (31) este la egalitate cu ţările europene.