CJUE: Ungaria nu poate restricţiona vânzarea de teren arabil către cetăţenii din alte state membre

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ungaria nu şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din principiul liberei mişcări a capitalului şi a prevederilor referitoare la dreptul de proprietate”, asumate în conformitate cu legislaţia blocului comunitar, a decis CJUE.

Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi contestată.

În anul 2017, Comisia Europeană a dat în judecată Ungaria, susţinând că autorităţile de la Budapesta au adoptat norme care restricţionează în mod ilegal drepturile investitorilor străini de a achiziţiona terenuri arabile şi le afectează valoarea investiţiilor lor. Cazul datează din 2014 când Executivul comunitar a trimis Ungariei o scrisoare de notificare oficială, urmată un an mai târziu de o opinie argumentată în care a cerut Ungariei să îşi modifice legislaţia în linie cu legislaţia UE.

În anul 2013, Ungaria a adoptat un act legislativ conform căruia dreptul de uzufruct asupra terenurilor agricole din Ungaria poate fi acordat sau menţinut numai persoanelor care au legături de familie cu proprietarul terenului agricol respectiv. Conform acestui act legislativ, dreptul de uzufruct al unei persoane care nu are astfel de legături de familie cu proprietarul poate fi anulat începând cu data de 1 mai 2014.

În replică, Executivul comunitar a apreciat că prin anularea drepturilor de uzufruct, Ungaria a încălcat principiul liberei circulaţii a capitalului şi drepturile de proprietate. Potrivit Comisiei, contractele originale erau supuse unei perioade de tranziţie de 20 de ani, ceea ce înseamnă că urmau să expire la 1 ianuarie 2033, iar noua lege a eliminat această perioadă, ceea ce înseamnă că toate contractele investitorilor au fost încheiate la 1 mai 2014, fără despăgubiri.

„Deprivarea de proprietate” prevăzută în legislaţia ungară contestată „nu poate fi justificată pe motiv că este în interesul public şi nici prin orice aranjamente prin care o despăgubire corectă este plătită la timp”, a decis CJUE.

La începutul anului 2014, Romania a liberalizat vânzarea terenurilor agricole către persoane private străine. Potrivit unor date Eurostat, Olanda a avut în anul 2016 cele mai ridicat preţ din Uniunea Europeană la achiziţionarea unui hectar de teren arabil (63.000 euro), în timp ce România este ţara cu cel mai ieftin teren arabil (în medie – 1.958 euro).