Segmentul IT&C, luat în colimator de BNR! Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor devine unul dintre riscurile operaţionale ale unei bănci

Cum faţa bankingului mondial şi a celui românesc a început de ceva ani să se schimbe, Banca Naţională a României a decis că internetul, platformele digitale, internet bankingul şi toate celelalte activităţi conexe sunt generatoare de riscuri. Ca atare, ele trebuie monitorizate, şi de aceea a BNR a decis modificarea Regulamentului 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit. Modificarea implică includerea IT&C utilizat de bănci printre riscurile cele mai importante pe care instituţia de credit trebuie să le pervizioneze/provizioneze.
Gabriela Ţinteanu - D, 02 iun. 2019, 19:09
Segmentul IT&C, luat în colimator de BNR! Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor devine unul dintre riscurile operaţionale ale unei bănci

Principala noutate a modificărilor Regulamentului 5/2013 propuse de BNR (proiectele se află în dezbatere publică) pare să fie legată de faptul că Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) din toate instituţiile de credit din România trebuie să fie tratată ca un risc în cadrul categoriei mai ample a riscului operaţional, cu toate cerinţele BNR care decurg din acest fapt, în speţă adecvarea capitalului unei bănci şi dimensionarea apetitului la risc al acesteia.

Practic, sistemele IT dintr-o bancă şi riscurile generate de acestea vor fi luate în calcul atunci când se va defini strategia generaă a instituţiei de credit privind riscurile şi în stabilirera capitalului intern. De aceea, băncile vor trebui să realizeze o întreagă strategie de dezvoltare a TIC, strategie pe care să o actualizeze periodic. Profilul de risc al TIC se va realiza atât pe baza unor scenarii de bază cât şi pe baza unor scenarii de criză, exact la fel cum se realizează în cadrul activităţii de creditare, de exemplu.

Modificările Regulamentului 5 prevăd chiar şi felul în care se stabileşte profilul de risc al sistemuilui IT dintr-o bancă, impactul pe care întreruperea sistemului TIC o are asupra sistemului financiar naţional şi internaţional. De asemenea, BNR impune băncilor să-şi evalueze inclusiv dependenţa de internet a sistemelor informatice cu care lucrează.

Băncile vor trebui să evalueze inclusiv riscul generat de externalizarea unor servicii bancare şi aici intră în ecuaţie parteneriatul băncilor cu diferite fintechuri către care au externaliozat servicii de plăţi sau schimb valutar. Băncile vor fi obligate să facă inclusiv analize periodice pe bază de scenarii de risc, ca în cvazul declanşării crizelor financiare. Este foarte probabil ca toate aceste modificări să aducă cerinţe noi de capital pentru băncile implicate mai mult sau mai puţin în dezvoltarea tehnologică a produselor şi serviciilor bancare. La ora actuală băncile sunt într-o expansiune masivă către oferirea serviciilor bancare online, deoarece aceste servicii costă mult mai puţin decât cele tradiţionale, care implică printre altele cheltuieli cu salariile şi reţeaua de sucursale.

Proiectul de regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare are în vedere modificarea cadrului de reglementare aplicabil instituțiilor de credit pentru implementarea recomandărilor din domeniul reglementării prudenței bancare formulate de misiunea de evaluare a sectorului financiar din România realizată în perioada 2017-2018 de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (misiunea FSAP – Financial Sector Assessment Program). Proiectul se află în dezbatere publică până pe data de 12 iunie.

Te-ar mai putea interesa și
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele sunt cele mai slabe. Bulgaria și Serbia trec în fața României la digitalizare
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele ...
România are cele mai bune premise pentru digitalizare în Europa de Sud-Est, dar obține cele mai slabe rezultate în transformarea acestei infrastructuri în beneficii concrete pentru populație,......
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele de la  titluri – Calcule concrete
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele ...
Statul nu mai este fără concurență în lupta pentru banii românilor care vor să economisească printr-o metodă sigură, ...
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri de hypermarketuri. Studiu de caz Kaufland
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri ...
Produsele coreene de înfrumusețase au devenit vârful de lance al categoriei în marile lanțuri de hypermarketuri. Unele ...
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în 2025. NU s-a datorat CAS pentru majoritatea. CASS s-a plătit plafonat EXCLUSIV
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în ...
Cel mai mare venit net din drepturi de autor, încasat de o persoană fizică în 2025, e de 25 de milioane de lei pe an, ...