Care sunt fricile românilor? Incendiul, cutremurul și boala! Totuși, sunt codașii Europei la asigurări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit studiului menționat, 39% dintre persoanele intervievate se tem foarte mult de incendii, în timp ce „mult” se tem 34% dintre intervievați. Pe următorul loc la riscuri de care se tem românii sunt trecute cutremurele cu un procent de 36% dintre intervievați la foarte mult și 34% la mult. Aceleași procente, doar că inversate, 34% la foarte mult și 36% la mult, le deține și riscul de îmbolnăvire considerat de asemenea una dintre temerile de bază ale românilor.

Dacă este să ne uităm însă la polițele de asigurare deținute de români constatăm că polița RCA, una obligatorie, se află pe primul loc, 55% dintre respondenți deținând o astfel de poliță. Pe locul doi se află o altă poliță obligatorie de asigurare, polița PAD, cu 35% dintre intervievați deținători de polițe de asigurare obligatorie și alți 21% de asigurați facultativ împotriva riscurilor de incendii și furtună. De asigurare de sănătate beneficiază doar 15% dintre respondenți.

Care sunt motivele care au condus la această diferență între percepția riscului și nivelul asigurărilor încheiate? „Exista un deficit major de informare, un nivel de incredere relativ bun, dar nu e o cultura a gestionarii riscului și aceasta este provocarea industriei asigurarilor. Campania de informare poate ajuta, dar e nevoie de efort în timp și de educație. Cred că școala ar trebui să facă principalul pas în privința atitudinii față de risc”, spune Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES- Institutul Român de Evaluare și Strategie, realizatorul studiului.

Astfel, când vine vorba despre principalul motiv pentru care nu au încheiat o poliță de asigurări până în present, cei mai mulți participanți la studiu (40%) spun că „nu au bani”, iar următoarele motive sunt: „nu am încredere (19%), nu mă interesează (14%), nu am informații 9%, nu cred ca mi se poate întâmplă ceva (7%) etc.

Studiul IRES a fost realizat telefonic în perioada 6-9 mai, pe 1368 de subiecți cu vârste de peste 18 ani, reprezentativ la nivelul populației,marja de eroare fiind de 2,7%