Fordaq: Datele centralizate în Inventarul Forestier Naţional arată o administrare sustenabilă a fondului forestier

„Gestionarea durabilă a pădurilor, conform rezoluţiei de la Helsinki din 1993, înseamnă gestionarea şi utilizarea pădurilor şi a terenurilor forestiere într-un mod şi într-un ritm care menţine biodiversitatea lor, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea şi potenţialul lor de a-şi îndeplini, acum şi în viitor, funcţiile ecologice, economice şi sociale relevante, la nivel local, naţional şi global, şi care nu cauzează daune altor ecosisteme. Acest deziderat, al pădurilor gestionate durabil, este urmărit prin legislaţia silvică implementată la nivelul fiecărui stat-membru. Şi în România, datele Inventarului Forestier Naţional arată o administrare sustenabilă a pădurilor, dacă ne referim la evoluţia principalilor indicatori care arată o creştere a suprafeţei pădurilor şi o creştere semnificativă a stocului de masă lemnoasă pe picior, ca urmare a recoltării acesteia într-un procent de maxim 70% din creşterea pădurii. Pe lângă aceşti indicatori cantitativi, adaptarea structurii pădurilor astfel încât să fie rezistente la schimbările climatice, este de maximă importanţă”, notează Fordaq, într-un comunicat de presă, transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Agenda 2040 – rezultat al unei ample fundamentări ştiinţifice şi al unui larg proces consultativ la nivel european – cuprinde o serie de ţinte bazate pe gestionarea durabilă a pădurilor, şi anume: o mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă, mai multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice, altele decât lemnul, către Zero deşeuri (economie circulară), utilizarea eficientă a resurselor naturale, diversificarea tehnologiilor şi logisticii de producţie, locuri de muncă sigure şi atractive (legătura între zonele rurale şi urbane), materiale de construcţii regenerabile pentru o viaţă mai sănătoasă, noi produse pe baze de fibre şi emisii de carbon cu 80% mai mici şi, nu în ultimul rând, energie regenerabilă pentru societate.

La nivelul Uniunii Europene (UE), există o mare diversitate de forme de proprietate asupra pădurilor, cu predominanţa proprietăţii private în ţările din Europa de Vest şi a proprietăţii publice în ţările din Est.

Datele oficiale relevă faptul că industriile de prelucrare a lemnului generează o cifră de afaceri de 129 de miliarde de euro la nivelul UE, cu peste un milion de angajaţi. Din totalul cifrei de afaceri, 12% este generată de industria de prelucrare primară (cherestea), 47% de alte industrii pe bază de lemn, iar 41% de industria mobilei.â

Industria celulozei şi hârtiei a realizat, în 2016, o cifră de afaceri de 81 de miliarde de euro şi a angajat peste 175.000 de persoane. De altfel, această industrie a atins o rată record de reciclare a hârtiei, de 72,3% în 2017.

În Europa, recolta totală de lemn a crescut de la 392 milioane mc, în 2002, la 470 milioane mc, în 2017, conform Eurostat. Procentul de creştere a recoltei este de 20%, în condiţiile în care se recoltează, anual, în medie, 70% din creşterea pădurii, iar stocul de masă lemnoasă în păduri s-a majorat proporţional, menţionează Comunitatea Forestierilor – Fordaq.

În România, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti (ICAS) realizează Inventarul Forestier Naţional, început în 2008. Până la acest moment, au trecut două cicluri, urmând ca, din 2019, să se realizeze IFN – ciclul trei. La jumătatea lunii trecute, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat că nu poate accepta o sumă cu 150% mai mare propusă de către ICAS pentru realizarea celui de-al treile ciclu al IFN.

Primul ciclu al IFN s-a desfăşurat în perioada 2008 – 2012, iar în 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.

Cele mai noi date arată că, în România, suprafaţa totală de pădure este de 7 milioane de hectare, dintre care terenurile acoperite cu arbori se întind pe 6,9 milioane de hectare.