România continuă să fie pe ultimul loc din UE la inovaţie, cu performanţe sub 50% din media europeană

Comisia Europeană a publicat Tabloul de bord european al inovației pentru anul 2019, care arată că perfomanța în materie de inovare a UE s-a îmbunătățit timp de patru ani la rând. Tabloul de bord plasează țările UE în patru categorii de inovare, respectiv lideri în inovare, inovatori puternici, inovatori moderați și inovatori modești.

Bulgaria și România au avut cele mai scăzute scoruri cu 48,72 și, respectiv, 34,13, cu performanţe sub 50% din media europeană. Romania face parte din ultima categorie, cea a „inovatorilor modeşti”, la fel ca şi în ediţia de anul trecut a raportului. Comisia notează că „pe parcursul timpului, performanţa a scăzut relativ, dar după un declin puternic în perioada 2011-2015, performanţa a început să crească în 2015, 2016 şi 2017”. Se pare că nu suficient de mult.

Sectoarele în care performanțele României au înregistrat scăderi majore includ numărul doctoranzilor care au absolvit studiile, antreprenoriatul bazat pe oportunități, cheltuielile cu capitalul de risc sau comercializarea inovațiilor noi de pe piață sau a celor de firmă. 

România este ultima în UE și la resursele umane din domeniul inovării. „Inovatorii modești performează cel mai slab, România fiind cea mai slabă performeră” în domeniul resurselor umane inovatoare, avertizează Comisia. Inovatorii, investițiile firmelor și resursele umane sunt cele mai slabe dimensiuni ale inovării din România. 

Țara noastră are punctaj zero în ceea ce privește firmele mici și mijlocii (IMM) românești cu inovații, în pofida fondurilor europene de care beneficiază România prin Politica de coeziune. Astfel, pentru patru indicatori România are un punctaj zero, respectiv învățarea pe tot parcursul vieții, IMM-urile cu inovații de produse sau procese, IMM-urile cu inovații de marketing sau de organizare și IMM-uri care inovează in-house.

Mediul favorabil inovării și impactul vânzărilor reprezintă cele mai puternice dimensiuni ale inovării. Gradul de penetrare a internetului de bandă largă depășeşte media UE, exporturile de produse de înaltă şi medie tehnologie reprezintă singurul indicator care indică o performanță peste media de la nivelul UE.

„Mulți dintre indicatorii economici din România tind să fie aproape de sau sub valoarea UE. Cu toate acestea, PIB-ul pe cap de locuitor, gradul de ocupare a forței de muncă în servicii și întreprinderi de cercetare și dezvoltare de top la 10 milioane de locuitori sunt cu mult sub media UE. Creșterea medie anuală a PIB, înfiinţarea companiilor și activitatea antreprenorială totală sunt mult peste nivelul mediul din UE”, notează Comisia în raport.

Situaţia în Uniunea Europeană

Cu un scor de 147,74, Suedia este liderul UE pentru inovare, urmată de Finlanda, Danemarca și Olanda. Regatul Unit și Luxemburg și-au pierdut statutul de „lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor țări din categoria „inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima dată, din grupul „inovatorilor puternici”.

În medie, performanța UE în materie de inovare a crescut cu 8,8% începând cu anul 2011, iar la nivel mondial, aceasta a depășit, în premieră, Statele Unite, dar pierdut teren în comparație cu Japonia și Coreea de Sud. Superioritatea performanțelor UE față de Brazilia, India, Rusia și Africa de Sud rămâne considerabilă, spune Comisia. Cu toate acestea, China vine din urmă, cu o viteză de trei ori mai mare decât cea cu care cresc performanțele UE.

În anumite domenii specifice de inovare, țările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane și mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franța – finanțare și sprijin; Germania – investiții ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impacturi asupra ocupării forței de muncă și asupra vânzărilor.

„Inovarea aduce locuri de muncă și creștere economică. Constat cu satisfacție că se fac progrese, în general, în întreaga UE. Cu toate acestea, pentru a rămâne în prim plan în cursa mondială, atât UE, cât și statele sale membre trebuie să continue să investească și să dezvolte politicile adecvate astfel încât inovarea să prospere”, spune Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare.

Într-adevăr, potrivit datelor CE, aproximativ două treimi din creșterea economică a Europei în ultimele decenii a fost generată de inovare. Fiecare euro investit de programul european de cercetare și inovare Horizon Europe poate genera o revenire de până la 11 euro din PIB în decurs de 25 de ani.

Comisia preconizează că investițiile în cercetare și inovare vor genera până la 100.000 de noi locuri de muncă în activități de cercetare și inovare în perioada 2021-2027.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a adăugat: „Fondurile politicii de coeziune a UE sunt un motor principal al inovării și al dezvoltării durabile. Startup-urile și întreprinderile mici contribuie la crearea de noi modele de afaceri în sectorul digital sau în cel ecologic. Însă centrele de inovare pot să se dezvolte și în țări cu economii mai puțin puternice, iar aceste constatări ne ajută să sprijinim procesul de inovare în ecosistemele regionale, inclusiv în regiunile mai puțin dezvoltate”.