Cum se explică creşterea vânzărilor şi a preţurilor apartamentelor din ultima lună

Dintre toate aceste elemente, cel mai curios pare avansul numărului de tranzacții într-o lună de concedii, după 12 luni de scădere continuă. Iar odată cu creșterea cererii, au crescut și prețurile locuințelor, iar dezvoltatorii au continuat să construiască pentru a acoperi cererea din piață.

Iar majorarea numărului de tranzacții cu apartamente și terenuri vine într-o perioadă afectată atât de inflația în creștere, dar și de limitarea îndatorării la creditele imobiliare la 40%, respectiv 45% în cazul Prima Casă.

De altfel, numărul ipotecilor s-a majorat și el cu 12.409, față de iulie 2018, la 39.190 și reprezintă circa 75% din total tranzacțiile cu apartamente și terenuri.

Iar parada curiozităților continuă pe piața rezidențială. Anul trecut, potrivit INS, volumul construcțiilor rezidențiale s-a diminuat cu circa 18%, în vreme ce în prima jumătate a acestui an a crescut cu 31%, conform aceleiași instituții.

La toate acestea se adaugă și reducerea cu circa 40% a cererii raportate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), care ar fi trebuit să tragă în jos și numărul de tranzacții și prețurile, dar nu s-a întâmplat așa.

Ce lipsește di ecuație e evoluția prețurilor de vânzare, păstrate însă la secret de instituțiile statului sau făcute publice cu întârziere de 12 sau 18 luni de INS. Publice sunt doar prețurile solicitate de vânzători, fie ei dezvoltatori, fie persoane fizice, analizate de instituții private.

Evoluţia preţurilor locuinţelor în ultimii zece ani

• 2009 -26,5%,
• 2010 -12,7%,
• 2011 -15,6%,
• 2012 -9,1%,
• 2013 -2,8%,
• 2014 -3,1%,
• 2015 1,8%,
• 2016 5,2%,
• 2017 3,3%,
• 2018 1,8%,
• 2019 ?.

Cel mai probabil, prețurile vor crește cu mai mult de 1,8% în 2019, dar e foarte greu de înțeles optimismul cumpărătorilor, în condițiile economia României suferă de o inflație triplă față de cea medie din UE, iar majoritatea deficitelor sunt demult pe roșu.

Oricum, analiștii pieței așteaptă finalizarea a 14.000 de apartamente pe piața din București, deși nu sunt nici ei foarte siguri de motivele care au furnizat o nouă doză de optimism pe piață.

Unii dintre ei, de altfel, ar lega situația din piața rezidențială și de rezultatul alegerilor europene de la sfârșitul lunii mai, dar și de cele prezidențiale din această toamnă sau chiar de cele locale și parlamentare de la anul. 

Până atunci rămâne de văzut cum vor arăta tranzacțiile și volumul construcțiilor rezidențiale în lunile care urmează, mai ales că, dincolo de scumpirile naturale ale apartamentelor noi, acestea mai sunt și sub presiunea lipsei forței de muncă, care atrage după sine costuri în creștere aale manoperei, combinate cu scumpirea materialelor de construcții.