Strabag a cumpărat cel mai scump teren din România din 2019: a plătit 2.400 euro pe metrul pătrat

Conform consultantului imobiliar Crosspoint Real Estate majoritatea terenurilor căutate de dezvoltatorii imobiliari sunt destinate segmentului rezidențial al pieței, în vreme ce în restul țării cererea se concentrează pe terenuri pentru dezvoltări de retail.

O altă tendință tot mai pregnantă a pieței imobiliare din România se manifestă în marile orașe regionale, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași e achiziția de terenuri destinate proiectelor mixte.

Consultanții Crosspoint susțin că cele mai mari prețuri medii ale terenurilor se întâlnesc în Cluj-Napoca și București, unde tind să devină piedici în calea profitabilității proiectelor, alături de costurile de construcție, care afectează profitabilitatea noilor proiecte, în special, rezidențiale de pe piața low-medium, care ajung să se scumpească exagerat din cauza costurilor cu construcția și a așteptărilor de profit ale dezvoltatorilor.

Cel mai mare preț pe metrul pătrat

Cea mai scumpă tranzacție cu terenuri a fost realizată de Strabag, care a plătit 12 milioane de euro pe un teren din centrul Bucureștiului cu o suprafață de 5.000 mp, adică 2.400 euro/mp, în zona Casa Manu Victoriei, unde va dezvolta un proiect rezidențial premium. A doua tranzacție ca valoare pe metrul pătrat aparține One United Propertes, care a cumpărat cu 800 euro/mp (2,4 milioane de euro) un teren de 3.000 mp din zona Grigore Gafencu.

În fine, RC Invest a achiziționat un teren de 7.920 mp de la NCH cu 5,1 milioane de euro, adică aproximativ 644 de euro/mp.

Cea mai mare tranzacție ca suprafață din România a avut loc la Craiova, cumpărător fiind NEPI Rockcastle, cu o valoare de 20 de milioane de euro pentru 120.000 mp de teren.

Pentru restul anului, consultanții se așteaptă ca atenția potențialilor cumpărători să rămână concentrată pe suprafețe de teren apropae de metrou, cu PUZ-uri deja aprobate și e de așteptat, pe măsură ce terenurile ideale pentru spații de birouri se împuținează, ca dezvoltatorii să caute debușeuri în alte orașe, în special în orașele regionale, concentrate până acum mai puțin pe birouri și mai mult pe dezvoltările de retail.