Execuţia bugetului Primăriei Capitalei la jumătatea anului: Bucureştiul e pe excedent. Cheltuieli imense cu subvenţii pentru căldură şi transport

La jumătatea anului, execuţia bugetului Primăriei Capitalei arăta un excedent de jumătate de miliard de lei. Cheltuielile din prima jumătate a anului s-au dus, în majoritate covârşitoare, în subvenţionarea căldurii bucureştenilor şi în subvenţionarea transportului în comun. Din execuţie reiese că spaţiile verzi au costat mai mult decât străzile, poliţia locală mai mult decât iluminatul public.
Ionut Tudorica - lun, 23 sept. 2019, 18:42
Execuţia bugetului Primăriei Capitalei la jumătatea anului: Bucureştiul e pe excedent. Cheltuieli imense cu subvenţii pentru căldură şi transport

Peste jumătate de miliard de lei a cheltuit Primăria Capitalei în prima jumătate de an numai pe subvenţionarea căldurii, de departe cea mai mare cheltuială din bugetul oraşului. 

Execuţia bugetară arată că 460 de milioane de lei din subvenţia la căldură s-a făcut din credite interne, iar 194 de milioane de lei au provenit din bugetul propriu al primăriei.

Pe al doilea loc între cheltuieli e subvenţionarea transportului în comun, care a costat în jumătate de an 320 de milioane de lei.

Categoriile de cheltuieli au în continuare denumiri vagi. Următoarea cheltuială, după cifra alocată, este dezvoltarea sistemului de locuinţe, pentru care s-au cheltuit în prima jumătate a anului 168 de milioane de lei.

Spectacolele vin pe locul al patrulea, cu 130 milioane de lei reprezentând cheltuiala cu instituţiile de spectacole şi concerte, plus “servicii culturale”.

O surpriză apare pe locul al cincilea în topul cheltuielilor PMB. 108 milioane de lei au fost cheltuieli cu dobânzile la datoria internă directă.

Urmează ca mărime cheltuiala Primăriei cu angajaţii proprii. 75,25 milioane de lei au fost cheltuiţi pe salarii, sporuri, drepturi şi vouchere de vacanţă (autorităţi executive).

O sumă comparabilă, 74 de milioane de lei a fost cheltuită pe echipamente şi mijloace de transport în comun.

Spaţiile verzi au costat mai mult decât străzile

60 de milioane de lei s-au dus pe întreţinerea spaţiilor verzi. Mai mult decât pe construcţiile de străzi, pe care s-a consumat din buget doar 51 de milioane de lei.

Bugetul Capitalei e grevat în parte şi de erorile administraţiei. 41 de milioane de lei s-au dus pe despăgubiri civile.

40 de milioane de lei s-au cheltuit pe canalizare şi tratare ape reziduale. Din care 17 milioane sunt finanţare externă nerambursabilă, iar 5,6 rambursare de credite externe.

Poliţia locală a costat mai mult decât iluminatul public 

35 de milioane de lei a costat poliţia locală de la PMB. Mai mult decât iluminatul public, care a costat numai 29 de milioane de lei. Cât iluminatul public au costat cluburile sportive ale Primăriei.

S-au mai investit 15 milioane de lei în construcţii de alimentare cu apă. Iar ultima sumă mai importantă din buget, de peste 10 milioane de lei, a fost contribuţia la salarizarea personalului neclerical din biserici, unde s-au dus 14,5 milioane de lei. 

Bugetul total executat al Primăriei Capitalei a fost de 2,5 miliarde, din care circa 1,8 sunt de la bugetul de stat. La jumătatea anului, PMB avea excedent de aproape 500 de milioane de lei.

Principalele cheltuieli ale Primăriei Municipiului Bucureşti în prima jumătate a anului:

460 milioane lei – subvenţia la căldură (din credite interne).

320 milioane lei – subvenţia pentru transportul în comun.

194,1 milioane lei – subvenţia la căldură (din bugetul propriu).

168 milioane lei – dezvoltarea sistemului de locuinte.

110 milioane e lei – cheltuiala cu instituţiile de spectacole şi concerte. plus 19 milioane pentru „servicii culturale”.

108 milioane de lei – cheltuieli cu dobânzile la datoria internă directă.

75,25 milioane lei – salarii, sporuri, drepturi şi vouchere de vacanţă – autorităţi executive.

74,3 milioane lei – cheltuieli cu echipamente şi mijloace de transport în comun.

60 milioane lei – întreţinere spaţii verzi.

51 milioane lei – construcţii de străzi.

40,7 milioane lei – despăgubiri civile.

40,1 milioane lei – canalizare şi tratare ape reziduale. Din care 17 milioane sunt finanţare externă nerambursabilă, iar 5,6 rambursare de credite externe.

35 milioane lei – poliţia locală.

29 milioane lei – iluminat public.

28,3 milioane lei – Sport. 

15 milioane lei – construcţii alimentare cu apa.

14,5 milioane lei – contributii la salarizarea personalului neclerical.

Te-ar mai putea interesa și
88% dintre români spun că știu ce să facă în caz de cutremur, dar numai 44% au un plan pregătit – studiu IRES
88% dintre români spun că știu ce să facă în caz de cutremur, dar numai 44% au un plan pregătit – studiu IRES
Românii se declară bine informați legat de ceea ce ar trebui să facă în cazul unui cutremur, însă măsurile concrete de pregătire sunt amânate. 88% spun că știu cum ar trebui să......
Cu cât sunt mai mari preţurile de consum faţă de media anului 2017 – date INS august 2026
Cu cât sunt mai mari preţurile de consum faţă de media anului 2017 – date INS august 2026
Preţurile de consum din România au fost, în august 2026, de 1,8 ori mai mari decât media anului 2017, cele mai importante ...
Şansele României să devină o super-putere energetică – Ce spune şeful BRM despre reliberalizarea preţurilor la gaze, reluarea programului „gas release” şi  gazele din Marea Neagră
Şansele României să devină o super-putere energetică – Ce spune şeful BRM despre reliberalizarea preţurilor ...
Reliberalizarea pieţei de gaze, reluarea programului de tipul ''gas release'' şi extragerea gazelor din Marea Neagră ar ...
Anunţ de la Mastercard. Plăţile offline vor fi introduse în România din 2027
Anunţ de la Mastercard. Plăţile offline vor fi introduse în România din 2027
Toate cardurile Mastercard nou-emise în Europa vor permite efectuarea plăţilor offline începând din februarie 2027, ...