Ungaria renunţă la obligaţia creării de locuri de muncă pentru companiile care fac investiţii şi beneficiază de subvenţii

Din cauza deficitului de mână de lucru, care limitează modelul economic care se baza pe atragerea de investiţii străine graţie mâinii de lucru ieftine, Ungaria vrea să se transforme într-o economie cu o utilizare intensivă a capitalului.

„Dacă firmele din Ungaria introduc noi tehnologii, aduc noi echipamente, introduc noi proceduri care menţin sau îmbunătăţesc competitivitatea fără a crea noi locuri de muncă, atunci aceste companii vor fi eligibile pentru aceleaşi subvenţii de până la 50% din volumul noilor investiţii”, a declarat Peter Szijjarto.

Rata şomajului în Ungaria a scăzut până la 3% şi o lipsă cronică de mână de lucru care se resimte în majoritatea sectoarelor a obligat deja o serie de mari companii străine să investească în automatizare.

Peter Szijjarto a subliniat că, în condiţiile în care Ungaria nu dispune de mai mult de cinci milioane de lucrători, iar autorităţile de la Budapesta se opun imigraţiei ca un remediu pentru deficitul de mână de lucru, Ungaria trebuie să îşi modifice sistemul de stimulare a investiţiilor.

„Accentul nu trebuie pus pe crearea unui număr solid de noi locuri de muncă. Accentul este pe creşterea nivelului tehnologiei, a valorii adăugate şi a ponderii cercetării şi dezvoltării în cazul locurilor de muncă care există deja. Indiferent cât cheltuieşti pentru cercetare &dezvoltare, o sumă dublă îţi va fi dedusă din impozitul pe companii”, a subliniat Szijjarto.

Oficialul ungar a dezvăluit că, pentru prima dată în istorie, în primele şase luni ale acestui an companiile sud-coreene, precum Samsung SDI şi SK Innovation, care construiesc uzine pentru producţia de baterii destinate automobilelor electrice, au investit în Ungaria mai mult decât companiile germane.

De asemenea, Guvernul de la Budapesta a contribuit cu 131 milioane de euro la noua fabrică de polioli în valoare de peste 1,2 miliarde de euro pe care MOL o construieşte în Ungaria. Această fabrică, care ar urma să intre în funcţiune în 2021, va face din MOL singura companie din Europa Centrală şi de Est care controlează întregul lanţ valoric de la extracţia ţiţeiului până la producţia de poliol.