Chiriţoiu: Discuţiile cu Comisia Europeană privind capitalizarea CEC Bank sunt aproape de finalizare. Cred că acum reuşim

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este a treia oară când statul vrea să capitalizeze CEC, cred că acum reuşim. Prima dată era după criză şi Comisia Europeană era foarte reticentă. Nu era probabil un moment foarte bun. Am mai încercat o dată în 2016, cred, era Anca Paliu ministru (de Finanţe, n.r.) şi acolo părerea mea e că ne-am descurajat prea repede. Acum am început în primăvară discuţia cu Comisia. Suntem aproape de finalizarea discuţiilor. Eu sunt încrezător că o să ne aprobe”, a spus Chiriţoiu.

Întrebat dacă acest proces de capitalizare a CEC Bank se va reflecta în deficit, şeful autorităţii de concurenţă a spus că nu, întrucât nu este un ajutor de stat sau o subvenţie, ci o investiţie a statului în proprietatea sa.

„Este investiţia statului. Investeşte în proprietatea lui. Nu va intra pe deficit bugetar, pentru că este investiţie. Dacă dai ajutoare de stat, subvenţii, acelea sunt cheltuieli şi intră pe deficit. Dacă faci o investiţie, se presupune că ai banii, deci nu e cheltuială şi nu intră pe deficit. Vreo 300 de milioane de euro este capitalizarea”, a explicat el.

Chiriţoiu a adăugat că această nevoie de finanţare vine în primul rând din faptul că CEC Bank nu mai poate da credite, deşi are cerere.

„Este nevoie de capitalizare pentru că pe termen mediu sunt reglementări ale BNR care impun buffere mai mari, deci reguli prudenţiale, şi atunci trebuie să ai capital mai mare, dar pe termen scurt presiunea cea mai mare vine din faptul că CEC-ul ne spune că nu mai poate da credite. Şi-a atins limita raportului între credite şi capital. Ei au depozite, deci au bani, dar sunt nişte reguli prudenţiale care plafonează nivelul creditelor pe care le dai raportat la nivelul capitalului. BNR a confirmat că sunt la limită, că banca vrea să crească, are cerere, a fost mereu pe plus, deci are sisteme de control interne şi are cerere, dar nu se poate dezvolta pentru că nu are capital”, a mai arătat oficialul Consiliului Concurenţei.

În ceea ce priveşte achiziţionarea Băncii Româneşti de către Eximbank, potrivit lui Chiriţoiu, autoritatea pe care o conduce se află în dialog cu BNR în privinţa acestei tranzacţii.

„Eximbank e la aprobarea BNR şi la noi. Suntem în dialog unii cu alţii, încercăm să ne coordonăm să vedem ce facem cu această tranzacţie. La noi, în principiu…noi ne uităm în primul rând la cota de piaţă. Care e problema la noi? Să nu apară o bancă care e atât de mare să distorsioneze piaţa. La noi analiza este mai simplă. La piaţa de retail ne uităm. Ce ne spun cei de la Eximbank? Că România trebuie să aibă o bancă de dezvoltare care să se implice în Planul Juncker. Ei şi-ar dori ca această bancă de dezvoltare să fie Eximbank şi trebuie separată partea comercială de partea de dezvoltare. Şi atunci Eximbank cumpără acea banca comercială, varsă în ea activităţile comerciale şi rămâne Eximbank-ul pur şi poate deveni bancă de dezvoltare”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, anunţa, în mai, că instituţia pe care o conduce va transfera către CEC o sumă de 900 de milioane de lei pentru capitalizarea instituţiei imediat ce va primi acceptul Comisiei Europene.

„Noi am prins în bugetul pe 2019 undeva la 900 de milioane de lei pentru a capitaliza această bancă românească (CEC, n.r.) şi deja Ministerul Finanţelor a trimis Comisiei Europene solicitarea pentru acceptul acestei capitalizări. Imediat ce acest accept vine de la Comisie, Ministerul de Finanţe transferă această sumă către CEC pentru a creşte activitatea CEC în piaţă”, a precizat Eugen Teodorovici în 14 mai.