Banca Mondială: Aproape 40% dintre emigranţii români au studii superioare

Mai mult, persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina şi peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază, apreciază Banca Mondială.

„Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune. Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice”, a declarat Asli Demirguc-Kunt, economistul şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

Ponderea imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre acest continent. Migraţia intra-regională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80% dintre emigranţi alegând să se mute în alte ţări din regiune. Cu toate acestea, opoziţia la migraţie este de multe ori puternică, deoarece beneficiile tind să fie pe termen lung, în timp ce costurile – inclusiv deplasarea şi şomajul – sunt imediate şi concentrate pentru anumite grupuri, explică Banca Mondială.

Factorii de decizie trebuie să ajute aceste grupuri prin implementarea de programe de reconversie profesionala a acestora şi ajustarea sistemelor de învăţământ pentru tineret, astfel încât să nu mai concureze cu imigranţii cu calificare redusă. Componentele unor astfel de eforturi ar putea să includă prestaţii sociale temporare şi ajutoare de şomaj, potrivit raportului instituţiei financiare internaţionale.

Întărirea guvernanţei şi consolidarea instituţiilor din ţările de origine sunt politici pe termen lung care pot să abordeze cauzele de bază ale emigraţiei permanente. Politicile care vizează păstrarea forţei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat şi stimularea creării de locuri de munca, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie.

O mai mare conectivitate este, de asemenea, un aspect important al creşterii implicării diasporei, deoarece este mai probabil ca emigranţii care rămân conectaţi cu ţara mamă să investească şi să se întoarcă. Raportul indică faptul că este mai probabil ca mărirea stimulentelor pentru a rămâne în ţara de origine să descurajeze migraţia externă comparativ cu politicile care limitează beneficiile din străinatate, se arată în raport.

Creşterea economică din Europa şi Asia Centrală încetineşte, avansul regional fiind estimat la 1,8% pentru 2019, conform celei mai recente prognoze economice a Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală (EAC).

Această estimare, cea mai pesimistă din ultimii patru ani, reflectă încetinirea creşterii atât în Federaţia Rusă, cât şi în Turcia, cele mai mari economii din regiune. Raportul constată, de asemenea, o creştere robustă în alte părţi ale regiunii, inclusiv în ţările din Europa Centrală, Asia Centrală şi Caucazul de Sud.

Încetinirea creşterii din regiune este simultană cu o tendinţă descendentă globală şi subliniază nevoia de a stimula creşterea productivităţii şi de a spori investiţiile – care au scăzut în ultimul deceniu. În Europa şi Asia Centrală, înrăutăţirea tendinţelor demografice – inclusiv reducerea populaţiei în vârsta de muncă – se adaugă la aceste provocări.

Sursa: AGERPRES