Dan Armeanu (ASF): Prin legea privind pensiile ocupaţionale am pus bazele „Pilonului IV” de pensii în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Parlamentul a aprobat miercuri 12 decembrie 2019 proiectul de lege privind pensiile ocupaţionale, care transpune directiva UE 2016/2341, IORP II în legislaţia naţională, contribuind astfel la diversificarea universului pensiilor facultative, pe bază de acumulare, cu componenta ocupaţională. Astfel, ne aliniem la practica europeană cu privire la fondurile de pensii ocupaţionale şi introducem un element nou menit să consolideze relaţia dintre angajat – angajator, materializat printr-o schemă de pensii ocupaţionale propusă de acei angajatori care dispun de capacitatea financiară necesară, în beneficiul propriilor angajaţi”, a precizat Dan Armeanu, într-un comunicat remis joi AGERPRES.

El a explicat că, în timp ce fondurile de pensii facultative pilon III, sunt axate în special pe componenta individuală de retail, fondurile de pensii ocupaţionale pilon IV, se bazează pe componenta corporate, fiind constituite la iniţiativa angajatorului. Acesta achită contribuţiile pentru toţi angajaţii săi şi reprezintă interesele angajaţilor în relaţia cu administratorul, care înfiinţează şi administrează fondul de pensii ocupaţionale.

Potrivit vicepreşedintelui ASF, în cadrul procesului de transpunere a directivei s-a avut în vedere adaptarea la modul de funcţionare a sistemului de pensii private în România, prin constituirea unui fond, cu evidenţierea contribuţiilor în conturi individuale, astfel încât să primeze siguranţa activelor fondului, prin separarea acestora atât de patrimoniul angajatorului cât şi de cel al administratorului şi menţinerea acestora la un depozitar. Activitatea administratorilor şi a fondurilor de pensii ocupaţionale va fi supravegheată de către ASF.

În opinia sa, prevederile legii privind pensiile ocupaţionale permit o flexibilitate ridicată a condiţiilor schemei de pensii, astfel încât angajatorii, în calitate de plătitori de contribuţii să poată decide cu privire la tipul de contribuţii pe care le propun, definite sau definite cu garanţii, la cuantumul contribuţiei, care poate varia în funcţie de criterii precum vechimea, funcţia deţinută şi drepturile salariale.

Suplimentar faţă de angajator, şi angajaţii pot contribui la acelaşi fond de pensii ocupaţionale pentru o creştere mai accentuată a valorii activului personal şi implicit a cuantumului viitoarei pensii. Mecanismul de evidenţă pe baza conturilor individuale oferă o anumită mobilitate, nu numai cu privire la posibilitatea de transfer a activului personal de la un fond de pensii ocupaţionale la un alt fond, în cazul schimbării angajatorului, ci şi transferul la un fond de pensii facultative şi permite totodată păstrarea activelor la mai multe fonduri, cu posibilitatea de cumulare la momentul deschiderii dreptului la pensie.

În vederea eficientizării activităţii de administrare din punct de vedere al costurilor, pot contribui la acelaşi fond mai mulţi angajatori, în cazul în care acceptă condiţiile prospectului, cât şi alte persoane care exercită activităţi independente.

Dan Armeanu a explicat că toate aceste prevederi sunt menite a spori atractivitatea fondurilor de pensii ocupaţionale, atât pentru angajatori cât şi pentru angajaţi, a impulsiona prin condiţiile flexibile constituirea unei scheme de pensii ocupaţionale în beneficiul angajaţilor, în calitate de viitori pensionari.

„Faptul, că un angajator contribuie la un fond de pensii ocupaţionale pentru salariaţii săi, poate fi atât un stimulent cât şi un factor de retenţie, putând în anumite cazuri regla în favoarea angajatorului raportul dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii. Astfel, pensiile ocupaţionale pot reprezenta un adevărat punct de referinţă în relaţia dintre angajat şi angajator şi un criteriu de selecţie al angajatorului, în special în condiţiile în care forţa de muncă este insuficientă în unele domenii”, a mai spus Dan Armeanu.