SUA: Preşedintele Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2

Washingtonul consideră că acest proiect va creşte dependenţa europenilor de gazul rus şi, în consecinţă, sporirea influenţei Moscovei. Pe de altă parte, UE denunţă ferm amestecul SUA în politica sa energetică.

Gazoductul, a cărui construcţie este aproape încheiată, trece pe sub Mare Baltică şi ocoleşte Ucraina. El ar urma să permită dublarea livrărilor directe de gaz din Rusia spre ţările din Europa Occidentală, prin Germania, principalul beneficiar al proiectului.

Într-o discuţie avută vineri cu omologul său german Heiko Maas, secretarul de stat american Mike Pompeo şi-a reiterat „opoziţia puternică” faţă de continuarea construirii gazoductului Nord Stream 2.

Ca reacţie, Moscova a lăsat foarte clar să se înţeleagă că va duce la bun sfârşit acest proiect în pofida sancţiunilor anunţate de SUA.

Aceste sancţiuni, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevede îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului.

Departamentul de Stat urmează să comunice în termen de 60 de zile numele întreprinderilor şi persoanelor care vor intra sub incidenţa acestor sancţiuni.

Una din principalele ţinte este compania elveţiano-germană Allseas, proprietara celei mai mari nave de instalare a gazoductelor din lume Pioneering Spirit, angajată de Gazprom pentru construirea segmentului offshore.

Gazoductul reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de 5 companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell).

Cu puţin timp înainte, compania Allseas a anunţat că îşi suspendă activităţile de amplasare a conductelor gazoductului Nord Stream 2 în aşteptarea promulgării legii de către preşedintele Donald Trump.

„Allseas va proceda conform prevederilor legale de lichidare şi aşteaptă îndrumări ce includ clarificările necesare de reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţii americane relevante”, potrivit Reuters.

Numeroase obstacole au împiedicat până acum finalizarea proiectului. Abia la sfârşitul lunii octombrie s-a obţinut acordul din partea guvernului danez ca gazoductul să îi traverseze apele. Acest aspect, alături de sancţiunile SUA, riscă destul de mult întârzierea punerii în funcţiune a gazoductului, prevăzută iniţial pentru sfârşitul acestui an.