Moscova, UE şi Germania denunţă sancţiunile americane împotriva gazoductului Nord Stream

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvente să-şi dezvolte economia reală”, a declarat Maria Zaharova pe pagina sa de Facebook, denunţând „ideologia americană ce nu poate suporta concurenţa mondială”.

„În curând, ei vor cere şi să nu mai respirăm”, a adăugat ea.

Conducta de gaz, care este aproape finalizată, trece pe sub Marea Baltică, ocolind în special Ucraina. Ea ar trebui să dubleze livrările directe de gaz natural rusesc spre Europa de Vest prin Germania, principalul beneficiar al proiectului.

Pentru Washington, această lucrare va creşte dependenţa europenilor de gazele ruseşti şi va consolida astfel influenţa Moscovei. Uniunea Europeană la rândul său a denunţat cu tărie ingerinţa Statelor Unite în politica sa energetică.

„Din principiu, Uniunea Europeană se opune impunerii de sancţiuni împotriva companiilor europene angajate în activităţi legale”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al UE, citat de AFP.

Comisia Europeană analizează în prezent posibilele repercusiuni ale sancţiunilor americane, a indicat purtătorul de cuvânt.

La rândul său, guvernul german a denunţat sâmbătă sancţiunile americane împotriva gazoductului Nord Stream 2, numindu-le „ingerinţă în afacerile noastre interne”, notează AFP.

„Guvernul respinge aceste sancţiuni extrateritoriale. Ele afectează companiile germane şi europene şi constituie o ingerinţă în afacerile noastre interne”, a reacţionat Ulrike Demmer, o purtătoare de cuvânt a Angelei Merkel, într-un comunicat.

Ca o primă consecinţă a acestor sancţiuni, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor sale de instalare.

Compania precizează că aşteaptă acum „clarificări de reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţilor americane competente”.

Gazoductul reprezintă o investiţie de aproximativ zece miliarde de euro, finanţată jumătate de Gazprom şi cealaltă jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Ea ar fi trebuit să intre în serviciu la sfârşitul anului 2019 sau, cel mai probabil, începutul anului 2020.