Bode: Am identificat o alternativă la aglomeraţia de pe Valea Prahovei, un drum forestier în zona Azuga

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În paralel (cu debutul construcţiei sectorului de autostradă Comarnic-Braşov, n.r.), rezolvăm pe termen scurt, până când se construieşte autostrada, drumurile pentru micul trafic, pentru a decongestiona acest sector. Am stat şi eu 7 ore în trafic de la Bucureşti la Braşov, pe 30 decembrie, ştiu ce sentimente trăiesc românii care circulă pe acest tronson şi stau 7-8 ore, de aceea cred că drumul judeţean Câmpina-Valea Doftanei limită cu Braşov-Săcele – 61 de kilometri de drum judeţean, poate fi reabilitat printr-o intervenţie a statului cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, şi astfel avem o variantă alternativă. De asemenea, la Sinaia avem un drum paralel cu drumul naţional identificat de autorităţile locale şi acolo putem să îl reabilităm şi salvăm câţiva kilometri, în zona Azuga am identificat un drum forestier care poate fi folosit ca şi rută alternativă, iar cele două variante ocolitoare, Comarnic şi Buşteni, ele sunt deja prinse în master-plan pe fonduri europene şi ele pot fi realizate înaintea autostrăzii. (…) Acolo se blochează traficul, trebuie să recunoaştem acest lucru, iar construirea celor două variante ocolitoare, Comarnic şi Buşteni, în regim de autostradă, ar rezolva problema aglomeraţiei şi a gâtuirii traficului în zona respectivă”, a precizat ministrul Transporturilor, la Radio România Actualităţi.

De asemenea, Lucian Bode a precizat că una din soluţiile luate în calcul de Guvern pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov este finanţarea de la buget, deoarece România îşi permite să investească trei sute şi ceva de milioane de euro anual pentru acest proiect.

„Pe Comarnic-Braşov, din punctul meu de vedere, soluţia Parteneriatului Public-Privat nu este una corectă, primul ministru va anunţa în perioada următoare soluţia. Una din soluţiile pe care noi le luăm în calcul şi primul ministru a înaintat-o public este aceea a asumării pe buget, pe un buget multianual, a acestui obiectiv, vorbim de aproximativ 1 miliard de euro, România îşi permite să investească 200-300 de milioane de euro, trei sute şi ceva de milioane de euro în fiecare an în acest obiectiv”, a completat ministrul Transporturilor.