Ungaria lansează licitaţia pentru linia ferată de mare viteză Cluj – Budapesta

Adaugă-ne ca sursă preferată

Anunţul de licitaţie publicat marţi în platforma europeană de achiziţii publice TED vizează „elaborarea unui studiu detaliat de fezabilitate pentru calea ferată de mare viteză Budapesta – Cluj Napoca”.

Reprezentanţii companiei maghiare explică în anunţ că studiul detaliat de fezabilitate (RMT), inclusiv o analiză cost – beneficiu (CBA), este necesar pentru construcția liniei feroviare de mare viteză Budapesta – Cluj Napoca, decisă la nivel guvernamental în Ungaria.

Studiul trebuie să aibă în vedere în conținutul tehnic următoarele:

– lungime de 250-300 km;
– căi ferate proiectate pentru o viteză de aproximativ 250 km/h, 300 km/h sau 350 km/h cu o capacitate de cel puțin 500.000 pasageri pe an,

– conectarea la cel puțin două orașe cu o populație urbană medie de 70.000 – 135.000 locuitori, intersecție intermodală;
– râurile mari (în special Tisa, care are un debit mediu de aproximativ 750 m3 / s; râuri Körös, Szamos), intersecțiile cu autostrăzi, zone urbane, teren dificil, poduri, tuneluri.
– Vehicule speciale neconvenționale de înaltă performanță, cu o viteză mai mare decât cea a rețelei actuale din Ungaria.
– Soluții de transport inteligente (ITS).

Pentru secțiunea din Ungaria, este necesară elaborarea versiunii selectate la nivelul de proiectare a studiului de geometrie a pistei (nivel de proiectare schiță adecvat pentru desemnarea corectă a OE), pentru o linie de cale continuă lungă de aproape 250-300 km, folosind parțial liniile feroviare existente.

De asemenea, compania NIF cere firmei care va câştiga licitaţia să aibă întâlniri periodice și să relaționeze cu reprezentanții organismelor competentedin zona de planificare (Ungaria şi România), precum și cu persoanele de contact necesare pentru executarea contractului.

Durata contractului va fi de 540 de zile iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 26 februarie 2020.

Distanţa dintre Cluj Napoca şi Budapesta este de circa 415 kilometri astfel că studiul ungurilor pentru 300 de kilometri ar putea viza exclusiv partea maghiară din viitoarea cale ferată de mare viteză.

Rămâne de văzut dacă şi CFR Infrastructură va lansa la rândul său o licitaţie pentru secţiunea română a viitoarei linii de mare viteză.

Un oficial maghiar a declarat în februarie 2018 la Bucureşti că există consens între Ungaria şi România pentru ca prima conexiune de tren de mare viteză tip TGV să se construiască între Budapesta şi Cluj-Napoca. El a mai anunţat că guvernul ungar aprobase un buget de un miliard de forinţi (circa 3 milioane de euro) pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru linia de cale ferată dintre Budapesta şi Cluj-Napoca.

Linia feroviară de mare viteză România – Ungaria este prevăzută şi în programul de guvernare al PNL. Mai exact, partidul de la guvernare a inclus în programul său linia de mare viteză Viena – Budapesta – Bucureşti – Constanţa cu ramura Bucureşti – Sofia.

„Restabilirea trilateralei România – Ungaria – Austria la nivelul miniştrilor de transport şi reconfirmarea Declaraţiei comune româno – ungare din 2007 şi a sprijinului austriac pentru stabilirea oportunităţii realizării Proiectului Liniei de mare viteză între Viena – Budapesta – Bucureşti –Constanţa cu ramura Bucureşti – Sofia, ca o prelungire a liniei Paris – Stuttgart – Munchen – Viena şi pentru promovarea acţiunilor stabilite în Memorandumul din 2008 privind efectuarea studiilor de prefezabilitate şi prezentarea proiectului Comisiei Europene pentru a fi inclus in lista de finanţare pentru exerciţiul financiar 2021-2027”, se arată în programul de guvernare al PNL.