Jumătate din podgoriile lumii, ameninţate de încălzirea globală cu 2 grade Celsius (studiu)

Adaugă-ne ca sursă preferată

O echipă de oameni de ştiinţă americani şi francezi, în special de la Institutul Naţional de Cercetare în Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (INRAE) din Franţa, au dezvoltat un model pentru calculul diferitelor stadii de dezvoltare a 11 dintre cele mai comune soiuri de struguri din lume, informaţiile obţinute fiind apoi combinate cu date rezultate din proiecţiile privind schimbările climatice.

Potrivit rezultatului, 56 de procente din regiunile viticole ar putea să nu mai fie adecvate pentru culturile viticole actuale în cazul unei încălziri cu 2 grade Celsius. Dacă temperaturile vor creşte cu 4 grade Celsius, 85 de procente din aceste regiuni ar putea să nu mai fie adecvate pentru culturile viticole actuale. Acest ultim scenariu este din ce în ce mai des luat în calcul de oamenii de ştiinţă.

Alte regiuni, în schimb, ar deveni favorabile pentru producţia de vin.

Deloc surprinzător, regiunile cu o climă deja caldă ar fi cele mai afectate, ţările mediteraneene precum Italia sau Spania pierzând aproximativ 65 de procente din podgorii, cu un câştig teritorial mic (sub 10 procente), notează AFP.

Pe de altă parte, regiunile viticole aflate la latitudini mai ridicate, precum Noua Zeelandă sau nordul Statelor Unite, ar câştiga terenuri cultivabile, de la 15 procente la 100 de procente, în funcţie de soiurile de struguri.

Ţările din zonele temperate, precum Franţa sau Germania, ar înregistra tot atâtea pierderi ca şi câştiguri (în jur de 20 de procente).

Cercetătorii au subliniat că pierderile ar putea fi atenuate prin modificarea soiurilor de struguri. Astfel de schimbări ar putea reduce pierderea suprafeţelor propice culturilor viticole de la 56 de procente la 24 de procente în cazul încălzirii cu 2 grade Celsius şi de la 85 de procente la 58 de procente în cazul unui scenariu de 4 grade Celsius.

Soiurile târzii şi care tolerează mai bine căldura s-ar putea dezvolta astfel mult mai bine în regiunile viticole actuale, în timp ce soiurile timpurii, s-ar putea răspândi în regiuni noi, mai nordice.

Astfel de schimbări antrenează ”provocări compleze, însă nu insurmontabile”, estimează autorii studiului.