Rusia vrea să se folosească de exemplul Transnistriei pentru federalizarea Ucrainei (experţi ucraineni)

Adaugă-ne ca sursă preferată

În genere, temerile Kievului cu privire la planul Kremlinului de federalizare a Ucrainei s-au amplificat recent, după ce fostul vicepremier rus Dmitri Kozak a fost numit recent şef adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse, în sarcinile căruia figurează şi ‘direcţia Ucraina’, coordonată până acum de Vladislav Surkov, considerat un fel de ‘eminenţă cenuşie’ a Kremlinului şi unul dintre autorii proiectului ‘Novorossia’, care presupunea anexarea a 10-12 regiuni ale Ucrainei, de la Donbas până la Transnistria. Proiectul în mare a eşuat, dar s-a soldat cu anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 şi la actualul conflict din Donbas, izbucnit în acelaşi an.

‘De-a lungul anilor, în mod consecvent şi deliberat – ideologic, mediatic, pe calea numirii fidelilor săi – Rusia a pus bazele în Donbas creării unei noi Transnistrii la momentul potrivit’, a afirmat Veselovski, adăugând că Moscova aplică în raport cu Crimeea şi Donbas ceea ce a reuşit să facă în Abhazia, Osetia de Sud (Georgia), în Transnistria (Republica Moldova).

‘Şi a reuşit să facă aceasta pentru că noi nu am acordat atenţia cuvenită’, a menţionat diplomatul ucrainean, subliniind că Rusia vrea să se folosească de exemplul Transnistriei pentru federalizarea Ucrainei.

‘Fiecare combatant (ucrainean) rănit sau ucis este o rană pe corpul întregii Ucraine. Rusia ştie acest lucru şi va continua să ucidă până când vom capitula şi vom spune că suntem gata de orice numai ca toate acestea să înceteze. Conştienţi de respectiva abordare a Rusiei, trebuie să chibzuim la ce avem de făcut pentru a nu cădea în această capcană’, a afirmat Veselovski.

Totuşi, spune el, conflictul transnistrean se deosebeşte în multe privinţe de ceea ce se petrece în prezent în estul Ucrainei, iar Kievul ar trebui să se ocupe mai îndeaproape de respectivul diferend pentru a face imposibilă orice fel de paralelă între Transnistria şi Donbas în ‘capetele înfierbântate de la Kremlin’.

Şi expertul Leo Litra, de la Centrul ‘Nova Evropa’ din Kiev, consideră că, prin continuarea acţiunilor militare în Donbas, Rusia încearcă să oblige Kievul la concesii.

În opinia sa, este puţin probabil ca în această etapă Rusia să meargă la implementarea unui scenariu 100% transnistrean în Donbas, ceea ce prevede îngheţarea conflictului.

‘Una dintre pârghiile importante de influenţă ale Rusiei asupra Ucrainei vizează tocmai operaţiunile militare active în Donbas. Aşa gândeşte Moscova că ar putea să determine Kievul la concesii pentru ca el să accepte modelul de soluţionare a conflictului care ar conveni cel mai mult Kremlinului. Rusia crede că, dacă ar înceta acţiunile militare, Ucraina şi-ar putea permite o strategie mai de lungă durată care ar ţine cont în primul rând de interesele sale’, a subliniat Litra.

Dmitri Kozak a eşuat în 2003 în realizarea planului său de federalizare a Republicii Moldova, dar recent la Chişinău s-au instalat la putere forţe proruse care ar putea să fie dispuse să realizeze acest proiect al Kremlinului, a apreciat, la rândul său, expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, citat de Segodnia. Dacă lui Kozak îi va reuşi de data aceasta ‘federalizarea Republicii Moldova’, următoarea ţintă va fi Ucraina, avertizează el.

Fost vicepremier în perioada 2008-2020, Dmitri Kozak este în prezent adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale şi reprezentant special al preşedintelui Rusiei pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare comerciale şi economice cu Republica Moldova.