Asociaţia Română a Băncilor se arată îngrijorată de proiectele de lege privind sistemul bancar dezbătute în Parlament

„Asociaţia Română a Băncilor subliniază impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric, plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi privind eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobândă. Comunitatea bancară solicită asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de lege care au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, instituţiilor de credit, cât şi la nivel macroeconomic (…) Proiectele de lege instituie soluţii fundamental greşite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituţională a României, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilităţii financiare şi de a afecta băncile ca parte a Infrastructurii Critice Naţionale, creditarea populaţiei şi a companiilor, dar şi încrederea investitorilor în statul român. Aceste propuneri apar într-un moment în care cadrul legislativ al activităţii bancare din România a suferit transformări numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a ţărilor europene, altele însă creând volatilitate în mediul de afaceri. Efectele negative se produc deja, indiferent de modul de soluţionare a proiectelor de lege în Parlament”, susţine Asociaţia.

Conform studiului KPMG Advisory „Proiecte legislative cu impact asupra contractelor de credit cu consumatorii”, realizat la solicitarea ARB, prezentat marţi într-o conferinţă de specialitate, impactul proiectelor de lege ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, dar şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi indirect.

Astfel, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi companiilor cu 5%, ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat, este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% şi a Produsului Intern Brut (PIB) cu 2,64%. De asemenea, scăderea creditării populaţiei şi companiilor cu 5% ar genera un minus la PIB de 24,81 miliarde lei.

Cercetarea KPMG relevă faptul că pe lista principalelor efecte negative se află, printre altele: înăsprirea condiţiilor de creditare pentru consumatori/reducerea creditării cu impact direct asupra consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei; restrângerea gamei de produse şi potenţial a ofertei de credite pentru consumatori este de natură să conducă la limitarea concurenţei pe piaţa creditelor de consum; costuri suplimentare pentru consumatorii pentru care se vor începe demersurile de executare silită; vor fi nevoiţi să fie parte în litigii de obţinere a titlului executoriu.

În plus, anumiţi consumatori ar putea beneficia de condiţii de rambursare mai favorabile, ca urmare a unor constrângeri specifice la care sunt supuse instituţiile de la care au luat credite, în timp ce reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare.

Un alt efect negativ vizează extinderea duratei de recuperare cu etapa de obţinere a titlului executoriu, precum şi presiunea generată asupra pieţei secundare a creditului pot conduce la creşterea creditelor neperformante, cu afectarea directă a capacităţii de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.

„Creşterea ratei creditelor neperformante ca urmare a reducerii eficacităţii a două instrumente esenţiale de soluţionare a acestora (cadrul legal şi piaţa secundară a creditelor) determină creşterea riscului de ţară. Plafonarea dobânzilor cumulată cu creşterea costurilor aferente gestionării creditelor neperformante pun presiune atât asupra veniturilor, cât şi a costurilor instituţiilor. Limitarea capacităţii instituţiilor de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu şi a impreviziunii vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar. Măsurile ar putea afecta stabilitatea şi perspectivele de profitabilitate ale sistemului bancar, diminuând interesul investitorilor în acest sector. Efectele asupra consumatorilor şi instituţiilor de credit pot genera efecte în lanţ asupra economiei în ansamblu. Lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi investiţiilor”, se notează în concluziile studiului de specialitate.

Datele ARB arată că România a înregistrat una dintre cele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre ţările europene, reducerea fiind de cinci ori în cinci ani, până la 4,33%, în luna noiembrie 2019.

„Reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituţiile de credit capital suplimentar de 2,3 miliarde lei, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 22,6 miliarde lei. Comunitatea bancară îşi manifestă întreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive în cadrul comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor pentru a prezenta poziţia într-o manieră realistă şi responsabilă cu privire la potenţialele efecte negative pe termen mediu şi lung ale proiectelor de lege asupra consumatorilor şi economiei României”, menţionează comunitatea bancară.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat, marţi, o conferinţă având ca temă riscul legislativ în sectorul financiar.