OMS avertizează țările care au luat măsuri de relaxare parțiale a restricțiilor să aștepte două săptămâni ca să facă următorii pași

Ţările care relaxează restricţiile ce au fost impuse pentru a combate răspândirea noului coronavirus ar trebui să aştepte cel puţin două săptămâni pentru a evalua impactul unor astfel de schimbări înainte de a adopta o nouă relaxare a acestor măsuri de izolare şi carantină, a anunţat miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează Reuters, citată de Agerpres.
Economica.net - mie, 15 apr. 2020, 13:27
OMS avertizează țările care au luat măsuri de relaxare parțiale a restricțiilor să aștepte două săptămâni ca să facă următorii pași

În cel mai recent raport al său de strategie, agenţia pentru sănătate din cadrul ONU afirmă că omenirea se află „într-un punct critic” al pandemiei şi că „rapiditatea, amplitudinea şi echitatea ar trebui să fie principiile călăuzitoare” atunci când ţările decid ce măsuri sunt necesare.

Fiecare ţară ar trebui să implementeze măsuri publice sanitare cuprinzătoare, pentru a menţine o stare sustenabilă de stabilizare a ratei scăzute de transmitere virală – sau chiar o absenţă a transmiterii virale – şi să pregătească o creştere a capacităţii sale de intervenţie pentru a reacţiona cu rapiditate în vederea controlării oricărei răspândiri a bolii, avertizează OMS.

Unele dintre ţările cel mai grav afectate de noul coronavirus analizează în prezent posibilitatea de a ridica restricţiile şi de a începe tranziţia către revenirea la o viaţă normală pentru cetăţenii lor. Noul buletin emis de OMS consideră că aceşti paşi ar trebui să fie făcuţi gradual, cu intervale de timp necesare pentru a evalua impactul lor, înainte de a fi adoptate noi măsuri de relaxare.

„Pentru a reduce riscul unor noi focare, măsurile ar trebui ridicate într-o manieră etapizată, în mai mulţi paşi, în funcţie de analizarea riscurilor epidemiologice şi a beneficiilor socio-economice generate de ridicarea restricţiilor pentru diferite locuri de muncă, instituţii educative şi activităţi sociale”, precizează OMS.

„Ideal ar fi un interval de minimum două săptămâni (care corespunde perioadei de incubaţie a virusului SARS-CoV-2) între fiecare fază a tranziţiei, pentru a exista un timp suficient în care autorităţile statale să înţeleagă riscurile de apariţie a unor noi focare şi să reacţioneze într-o manieră adecvată”, au adăugat specialiştii de la OMS.

OMS a avertizat şi că „riscul de reintroducere şi reizbucnire a bolii va continua să existe”.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, al cărei sediu general se află la Geneva, a emis aceste recomandări într-o perioadă în care este criticată de Statele Unite pentru reacţia sa iniţială în faţa pandemiei de COVID-19. Preşedintele Donald Trump a anunţat marţi că Statele Unite, cel mai mare finanţator al OMS, a decis să îşi suspende contribuţia la bugetul acestei organizaţii.

China a început să ridice unele dintre cele mai aspre restricţii impuse în provincia Hubei, unde boala a apărut la sfârşitul anului trecut. În Statele Unite, unde a fost raportat cel mai mare număr de decese şi de cazuri confirmate, Donald Trump s-a contrazis cu câţiva guvernatori ai unor state americane în privinţa persoanei care deţine autoritatea necesară pentru a începe redeschiderea firmelor americane.

Ţările europene au început la rândul lor să adopte măsuri pe scală redusă de ridicare a restricţiilor severe de izolare şi carantină.

Unele dintre companiile din Spania, inclusiv cele din construcţii şi producţia manufacturieră, au primit permisiunea de a-şi relua activitatea, însă magazinele, barurile şi spaţiile publice vor rămâne închise cel puţin până pe 26 aprilie.

Italia, care ocupă locul al doilea în clasamentul deceselor de COVID-19 pe plan mondial, cu 21.067 de victime, a menţinut unele dintre măsurile stricte ce vizează interdicţiile de deplasare, în timp ce Danemarca, una dintre primele ţări din Europa care a decretat starea de izolare, a redeschis miercuri şcolile şi centrele after-school pentru elevii din ciclul primar.

 

 

                                                      

Te-ar mai putea interesa și
România nu vrea nici în 2028 taxă de carbon pe gaz și carburanți. Mesaj transmis de Nicușor Dan Bruxelles-ului pe tema ETS 2
România nu vrea nici în 2028 taxă de carbon pe gaz și carburanți. Mesaj transmis de Nicușor Dan Bruxelles-ului pe tema ...
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat vineri, la Bruxelles, că România a solicitat, împreună cu alte state, încă de anul trecut amânarea punerii în practică a sistemului european de......
Cărbunele românesc dă o nouă lovitură în piata de energie. CE Oltenia a vândut energie bandă la extraordinarul preț de 1.200 de lei/MWh
Cărbunele românesc dă o nouă lovitură în piata de energie. CE Oltenia a vândut energie bandă la extraordinarul preț ...
Complexul Energetic Oltenia, singurul producător semnificativ de energie electrică pe bază de cărbune din România, a ...
Execuția bugetară. Deficitul a ajuns la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026
Execuția bugetară. Deficitul a ajuns la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 de miliarde ...
Nou parc fotovoltaic în România. Proiectul Itaroșu, de 58 MW din Arad, a primit finanțare
Nou parc fotovoltaic în România. Proiectul Itaroșu, de 58 MW din Arad, a primit finanțare
Parcul fotovoltaic Iratoșu din județul Arad, de 58 MWp, a primit finanțare de la Raifffesen Bank International, potrivit ...