Bucureștiul și alte centre universitare pot atrage business nou pe piața office, deși Covid-19 a făcut companiile să recurgă la munca de acasă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Contextul actual a scos și mai mult în evidenţă flexibilitatea și ușurința de adaptare la situații noi a angajaților români, precum și infrastructura IT dezvoltată din marile orașe, elemente care au făcut tranziția de la biroul tradițional către cel de acasă mult mai ușoară, reducând astfel impactul asupra operațiunilor.

De altfel, un studiu realizat de platforma Broadband Deals din Marea Britanie plasează Bucurestiul pe prima poziție într-un clasament al celor mai bune 50 de orașe din lume pentru desfășurarea activității de acasă, ierarhie care a ținut cont de elemente precum viteza internetului, disponibilitatea job-urilor care pot fi realizate de acasă, costurile de locuire și existenţa platformelor de livrări la domiciliu. Pe următoarele trei poziții se află orașele Houston, Las Vegas și Atlanta din Statele Unite, în timp ce în clasamentul european Bucureştiul este urmat de Budapesta, Kiev și Varșovia.

„Continuitatea operațiunilor reprezintă un element esențial pentru companiile din toate domeniile. Am observat acest lucru de-a lungul timpului prin felul în care companiile își securizau accesul la electricitate, servere și Internet pentru a face faţă oricărei situații. Pandemia Covid-19 a pus aceste companii în faţa unui nou test, și anume de a deveni operaționale de acasă de pe o zi pe alta, iar felul în care au reușit să realizeze aceasta tranziție marea majoritate a companiilor reprezintă un argument suplimentar care recomandă România drept unul dintre cele mai atractive hub-uri de IT și servicii conexe din Europa și nu numai”, spune Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Pe termen scurt, este preconizată o atitudine mai conservatoare a unor companii, care vor fi nevoite să analizeze impactul acestei situații asupra întregului portofoliu de clienți, dar pe termen mediu și lung piața locală va fi recompensată datorită capacității și flexibilității de a lucra de acasă, în caz de necesitate. Pe de altă parte, majoritatea companiilor analizează în prezent oportunitatea de a oferi angajaților o mai mare flexibilitate cu privire la locul de desfășurare a activității și după relaxarea măsurilor de distanțare socială, dar în același timp se lucrează la planuri pentru reducerea densității din spaţiile de birouri, ca măsură de siguranță sanitară.

În primul trimestru al anului, în București au fost livrate spaţii noi de birouri cu o suprafață de 81.000 de metri pătrați, cele mai importante livrări fiind Ana Tower și cea de-a treia clădire a proiectului Globalworth Campus din Pipera. Până la finalul anului, este preconizată livrarea unor spaţii noi cu o suprafață cumulată de circa 145.000 de metri pătrați. Astfel, volumul total de spaţii de birouri noi este preconizat la circa 226.000 de metri pătrați, în scădere cu circa 21% faţă de livrările din 2019.

În ceea ce privește cererea, în timp ce volumul tranzacționat în București a scăzut în primul trimestru cu 50% faţă de perioada similară a anului precedent, până la 52.000 de metri pătrați, în ţară nivelul a rămas stabil, la circa 21.000 de metri pătrați, activitate importantă fiind înregistrată în Timișoara, Cluj și Iași, dar și în Craiova, oraș care începe să atragă tot mai des ocupanți de birouri.

Stocul de birouri din București se ridică la aproape 3,2 milioane de metri pătrați, având o rată de neocupare de 9,8%, în ușoară creștere, în timp ce suprafața birourilor moderne din marile orașe regionale – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – se apropie de pragul de 1 milion de metri pătrați