Laureatul japonez al Premiului Nobel Tasuku Honjo consideră că vaccinul anti-TBC ar putea să fie eficient împotriva noului coronavirus

Legătura dintre vaccinarea cunoscută ca BCG (sigla bacilului Calmette-Guérin) şi o rată mai mică de mortalitate provocată de COVID-19 a fost relevată iniţial de un grup de oameni de ştiinţă australieni, iar acum cercetători din întreaga lume încearcă „să verifice această conexiune”, a declarat Honjo la o teleconferinţă.

Potrivit acestui expert în imunologie, faptul că în Japonia majoritatea populaţiei este vaccinată împotriva tuberculozei „ar putea fi unul dintre factorii diferenţiali” care explică procentul scăzut al contagierilor cu coronavirus în această ţară.

Vaccinul BCG „reprezintă un puternic impuls la nivelul imunităţii generale” prin inocularea sa în organism şi de aceea „ar putea fi” de mare ajutor pentru frânarea coronavirusului, datorită reacţiei împotriva acestui patogen asupra sistemului imunologic. „Deocamdată este o teorie, va trebui verificată. Ştiu că mulţi cercetători lucrează la ea şi aşteptăm curând concluziile”, a precizat Honjo.

Unul dintre aceste studii, realizat de Universitatea de Sănătate Fujita din Aichi (centrul Japoniei), a analizat numărul de infectări şi de decese provocate de COVID-19 în 136 de ţări, împărţite între cele care aplică vaccinarea universală BCG, sau au aplicat această politică în trecut, şi cele care nu au efectuat vaccinarea.

Concluziile studiului, publicat la jumătatea lunii aprilie, arată „o relaţie semnificativă” între politicile de vaccinare împotriva tuberculozei şi ratele de prevalenţă şi mortalitate determinate de COVID-19.

Cercetătorii au observat rate mai mari de mortalitate în ţări care nu au administrat niciodată vaccinul BCG în rândul populaţiei, precum SUA sau Italia, urmate de ţările care au recurs în trecut la vaccinarea universală, precum Germania, Australia sau Coreea de Sud.

Ratele mai scăzute de mortalitate s-au înregistrat în schimb în ţări ca Japonia sau Rusia, unde acest vaccin se administrează şi în prezent populaţiei.

Pentru a explica succesul aparent pe care l-a avut Japonia şi alte ţări asiatice pentru a controla pandemia, Honjo a subliniat şi diferenţa genetică dintre europeni şi asiatici ca posibil motiv. Este vorba, potrivit lui, de antigenele leucocitare umane (HLA), un ansamblu de molecule cu caracter ereditar care joacă un rol cheie în sistemul imunitar şi care relevă „diferenţe uriaşe între persoanele caucaziene şi cele asiatice”.

Aceste molecule controlate de genetică „sunt principiul de bază pentru a recunoaşte duşmanul” organismului, a explicat Honjo, care a precizat însă că, „mai trebuie să aşteptăm”, pentru a putea proba această ipoteză.

Cercetătorul japonez Tasuko Honjo, a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Medicină în 2018 alături de omul de ştiinţă american James P. Allison, pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ”, un principiu complet nou ce ajută la stimularea apărării proprii a organismului.