Robor la trei luni a ajuns la acelaşi nivel cu IRCC. Pe 30 iunie când BNR va stabili noul indice al creditelor, Robor ar putea fi mai mic

Băncile acordă începând cu luna mai 2019 credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei. Creditele retail în lei cu dobândă variabilă contractate până în primăvara lui 2019 au rămas legate de ROBOR.

În ciuda faptului că piaţa de retail lucrează cu doi indicatori diferiţi, din motive de protecţie a consumatorului, evoluţia pieţei interbancare dovedeşte că între cei doi indici este doar un decalaj de timp, de circa 4-5 luni. Ar trebui urmărită direcţia din care vin cele două. Astfel, dacă la sfârşitul anului trecut, ROBOR la 3 luni era 3,19%, pe 15 mai, nivelul acestuia a fost de 2,44%, ceea ce înseamnă că ROBOR vine pe scadere.

În schimb, IRCC vine pe o pantă de creştere. Astfel, IRCC a crescut de la nivelul de 2,36 stabilit la finalul lunii decembrie 2019 (cât a fost calculat de BNR pe baza tranzacţiilor efective de pe piaţa interbancară pentru trimestrul III 2019) la 2,44% la finele lunii martie 2020 (pentru trimestrul IV 2019). Urmează ca, la sfârşitul lunii iunie, BNR să stabilească IRCC pentru trimestrul I din 2020, adică pe baza mediei dobânzilor la tranzacţiile efective de pe piaţa interbancară din trimestrul I din 2020, tranzacţii care s-au realizat într-un interval cuprins între 3% şi 2,5%.

Practic, constatăm că cele două tendinţe ale indicilor de calcul al dobânzilor pentru consumatori s-au intersectat la mijlocul lunii mai, iar pe viitor tendinţele se pot păstra: ROBOR în jos, IRCC în sus, ceea ce conduce la ideea că indicele utilizat în calculul dobânzii unui împrumut este nerelevat, atât timp cât marja netă pentru bancă rămâne aceeaşi. Practic, ceea ce au câştigat cei cu credite noi cu rate raportate la IRCC se reportează acum către cei care au avut dobânda legată de ROBOR. Practic, orice variaţie a indicilor de referinţă se transferă în costurile clientului cu rata creditului.

ROBOR a avut o scădere atât de puternică şi din cauza lichidităţilor injectate de BNR în piaţă pentru a facilita împrumuturile Ministerului de Finanţe de pe piaţa internă. Împrumuturi menite să ajute guvernul să facă faţă nevouilor pandemiei cu Covid 19. Numai în luna aprilie, BNR a injectat în piaţă aproximativ 17 miliarde de lei, din care doar 1,5 miliarde de lei au fost împrumuturi pe rataLombard, deci generate delipsa temporară de lichidităţi a unor bănci. Restul au fost lichidităţi injectate în sistem pentru ajutorarea cumpărării de cât mai multe titluri de stat.