INSP nu recomandă pulverizarea chimică a trotuarelor şi străzilor; acestea nu sunt căi de infectare cu noul coronavirus

„Pulverizarea sau fumigarea spaţiilor exterioare – cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau pieţe – nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alţi agenţi patogeni (n. red. îngroşarea textului aparţine INSP). Străzile şi trotuarele nu sunt considerate căi de infecţie pentru COVID-19. Mai mult, dezinfectanţii sunt inactivaţi de murdărie şi deşeuri, şi nu este fezabilă curăţarea şi îndepărtarea manuală a întregii materii organice din astfel de spaţii. Chiar şi în absenţa materiei organice, este puţin probabil ca pulverizarea chimică să acopere în mod adecvat toate suprafeţele, pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agenţii patogeni”, spune Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) într-un document publicat recent pe pagina instituţiei.

Timişoara, Bucureşti, Braşov, Arad, Alba Iulia, Suceava, Iaşi, Constanţa, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu sunt câteva dintre oraşele în care primăriile au dezinfectat periodic străzile şi trotuarele pentru a limita răspândirea noului coronavirus. 

Alte mituri spulberate de INSP

De asemenea, „pulverizarea persoanelor cu dezinfectanţi (cum ar fi într-un tunel, poartă sau cameră) nu este recomandată în nici un caz (n. red. îngroşarea textului aparţine INSP). Această practică poate fi dăunătoare fizic şi psihologic, şi nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a răspândi virusul prin picături (salivă sau secreții nazale) sau contact. Efectul toxic al pulverizării de substanţe chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritaţii la nivelul ochilor şi pielii, bronhospasm cauzat de inhalare şi efecte potenţiale gastrointestinale, cum ar fi greaţa şi voma”, atrage atenţia Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Citeşte şi COVID-19: Clienţii unui bar din Japonia sunt stropiţi cu un strat fin de dezinfectant pe bază de clor, la intrarea în local

Virusul care provoacă COVID-19 este transmis, în principal, prin contact apropiat şi picături respiratorii (salivă și secreții nazale), cu posibilă transmisie aeriană în spațiile în care se efectuează proceduri generatoare de aerosoli. În toate tipurile de unităţi, inclusiv în cele în care resursele limitate nu permit realizarea regulată a curăţării şi dezinfectării, spălarea frecventă a mâinilor şi evitarea atingerii feţei trebuie avute în vedere ca abordare de prevenţie primară pentru a reduce modul de transmitere care se presupune că e asociat cu contaminarea suprafeţelor, conchide INSP.