Jumătate dintre români își duc la reciclat hainele. Care sunt cele mai reciclate bunuri din gospodărie și unde găsești centrele de colectare

Conform sursei citate, obiectele din plastic, hârte sau carton precum și echipamentele electrice și electronice sunt cele mai reciclate bunuri din gospodăria românilor. Repondenții afirmă că duc 88% din obiectele de plastic și 85% din cele din hârtie sau carton la reciclat, în timp ce 58% spun că reciclează deșeurile electrice sau electronice, inclusiv becuri.

În ceea ce privește hainele, circa 80% merg în donații, în lipsa unei rețele importante de centre specializate în acest domeniu. Astfel de facilități există, totuși, nu doar în spații special destinate acestui lucru ci și în magazinele deținute de marii retaileri, ca H&M sau Zara.

AICI puteți vedea harta punctelor de colectare din România, în funcție de natura bunului pe care vreți să îl reciclați.

Majoritatea respondenților au declarat că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii cu impact minim asupra mediului.

„Rezultatele studiului arată că românii sunt relativ bine informați cu privire la poluare și își doresc să recicleze deșeurile din gospodărie, însă nu au unde să o facă. Într-o proporție covârșitoare, respondenții consideră că primăriile sunt principalele responsabile de gestionarea problemei deșeurilor.”, arată cei de la World Vision.

Românii își doresc haine ecologice

Una dintre surprizele revelate de sondajul World Vision este faptul că cei mai mulți dintre români (50,4%) ar fi de acord să plătească mai mult pentru a purta haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii prietenoase cu mediul. De asemenea, peste 70% dintre români ar cumpăra haine realizate din materiale reciclate, ca de exemplu din PET reciclat, din care se produce poliesterul.

Textilele – în special cele din fibre sintetice, care reprezintă majoritatea producției de haine la nivel global – reprezintă o problemă globală. Industria textilă a contribuit la poluarea oceanelor cu aproximativ 1,4 milioane de trilioane de particule de fibre de polimeri, conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

Industria modei are un impact masiv asupra mediului, fiind responsabilă pentru 20% din apele uzate ale lumii, 10% din emisiile de carbon și cantități vaste de deșeuri. În fiecare secundă, un camion de gunoi plin de textile este aruncat la groapa de gunoi sau incinerat.

Ca răspuns la această problemă, World Vision s-a alăturat altor 24 de organizații neguvernamentale din Uniunea Europeană în campania #WardrobeChange, parte din proiectul Make Europe Sustainable for All, care intenționează să schimbe radical modul în care cumpărăm, folosim și reciclăm îmbrăcămintea: să donăm ce poate fi refolosit și să reciclăm restul hainelor. Inițiativa se înscrie în cadrul global de acțiuni pentru Obiective de Dezvoltare Durabilă, pe care România s-a angajat să le atingă până în 2030.

Cum stau lucrurile la nivel european

La nivelul Uniunii Europene, există o Directivă-cadru privind deșeurile care stipulează că până în 2025 statele membre trebuie să colecteze selectiv deşeurile textile. Din păcate, în acest an România se va confrunta probabil cu o procedură de infringement (încălcarea legislației comunitare) din cauza modului defectuos în care tratează problema deșeurilor în general.

Performanţa este foarte joasă în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor municipale (14%) faţă de ţinta de 50%. În 2017, 70% din deșeurile municipale erau aruncate la groapa de gunoi, o proporție foarte înaltă față de media UE. În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a deșeurilor a crescut la 4%. Deşi nu există încă, Comisia Europeană va stabili ţinte cantitative pentru reducerea deşeurilor textile în UE, ca parte a ambițiosului plan de mediu European Green Deal.

Studiul World Vision România a fost realizat online, în această primăvară, pe un număr de 2.232 de persoane. Eșantionul studiat reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban.