Violeta Alexandru cere Inspectoratului General de Imigrări să verifice condițiile din contractele de angajare ale muncitorilor extracomunitari

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În ultimele săptămâni am avut de gestionat o serie de situaţii limită care implică cetăţeni străini provenind din spaţiul extracomunitar şi angajatorii lor români. Vorbesc despre cetăţeni din Sri-Lanka, Vietnam, India etc, oameni veniţi pe teritoriul României la muncă şi ale căror contracte au fost încetate înainte de termen (cu implicaţii asupra costurilor şederii în România, dacă doresc să rămână, până la expirarea vizei de lucru, dar şi asupra transportului de repatriere, agreat pentru finalul contractului initial, nu şi pentru întreruperea înainte de termen). Sunt contracte încetate în contextul pandemiei, dar astfel de situaţii au existat şi înainte de pandemie; cert este că a venit peste mine o nouă temă de gestionat, temă rămasă neabordată de ani de zile (…) Despre firmele care au asigurat intermedierea pentru găsirea de locuri de muncă în România (pentru contingenţi, cum îi numim pe lucrătorii din spaţiul extra-comunitar), nu s-a vorbit. Despre reprezentanţii statului din care provin cetăţenii respectivi şi despre rolul acestora într-o perioadă plină de tensiune ca cea pe care o traversăm (aşa cum vorbim despre ambasadele şi consultatele noastre atunci când apar probleme vizându-i pe românii care lucrează în străinătate), s-a vorbit mai puţin. Despre rolul altor instituţii cu atribuţii în gestionarea contingenţilor, nu s-a vorbit. Dar despre Ministerul Muncii s-a vorbit, probabil pentru că aici chiar s-au schimbat lucrurile. Şi reacţionăm la sesizări!”, a menţionat Alexandru.

În acest context, ministrul de resort a evidenţiat soluţia propusă Inspectoratului General de Imigrări (IGI), instituţia care are evidenţa acestor persoane pe teritoriul României şi care ştie în orice moment situaţia lor, fiind notificaţi de către angajatori atât la preluare, cât şi la încetarea contractelor de muncă.

Astfel, când angajatorii din România depun documentele la IGI în vederea obţinerii avizului de muncă, trebuie verificate condiţiile contractuale, inclusiv pentru situaţiile în care relaţiile de muncă se întrerup mai devreme.

De asemenea, în momentul în care angajatorii notifică IGI privind întreruperea contractelor de muncă, instituţia trebuie să intervină prompt şi să discute cu aceste persoane a căror evidenţă au obligaţia să o ţină constant pentru a răspunde în orice moment despre prezenţa lor pe teritoriul României.

„Doresc să muncească în continuare? Conform protocolului pe care l-am solicitat între ANOFM şi IGI, IGI, de o manieră proactivă, va contacta AJOFM din judeţul în care şi-au desfăşurat activitatea pentru a le pune la dispoziţie acestor oameni oferte de noi locuri de muncă. Optica trebuie să fie următoarea: dorim să sprijinim pe toţi cei care vor să muncească în România! Adiţional, se pot contacta, pentru că există aceste informaţii, Agenţiile de Plasare a Forţei de Muncă pentru a identifica şi prin acest canal, alte oferte de muncă faţă de cele ale ANOFM. Doresc să revină în ţara lor? IGI alături de autorităţile statului din care provin aceste persoane, de agenţia care s-a ocupat de condiţiile contractuale iniţiale, trebuie să se organizeze în acest sens”, a notat Violeta Alexandru.

În viziunea oficialului, pandemia a fost o perioadă grea pentru toţi românii, implicit pentru cetăţenii străini care nu vorbesc limba română.

„Înţeleg foarte bine acest lucru, dar lucrurile trebuie aşezate, instituţional, pentru orice situaţie (nedorită) care apare acum şi în viitor. Nu în ultimul rând, o spun răspicat: nu toţi cetăţenii care muncesc în România traversează situaţii dificile, ba chiar m-au sunat cei care îşi văd de treabă, îngrijoraţi că o etichetă tip „angajaţi problemă” ar putea să le creeze probleme tuturor. Sunt oameni care îşi văd de treabă. Se tem de o reacţie de respingere generalizată faţă de toţi străinii”, a afirmat Alexandru.